Doliu în sistemul judiciar românesc. Procurorul Marian Gherman, fost anchetator DNA și DIICOT, parte din „vechea gardă” formată în perioada Laurei Codruța Kövesi, a încetat din viață la doar 51 de ani. De numele său se leagă dosare celebre, printre care cazurile Carpatica, ASF-Rușanu și Trifa, dar și anchete de omor și corupție care au ținut ani de zile prima pagină a presei.
Procurorul Ionel-Marian Gherman, fost anchetator al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a încetat din viață la vârsta de 51 de ani, după o boală gravă.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis luni un mesaj de condoleanțe, în care a subliniat activitatea îndelungată a magistratului și contribuția sa la anchete de rezonanță din ultimii 25 de ani.
„Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă profundul regret pentru încetarea din viață a domnului Ionel - Marian Gherman (…) și transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească!”, se arată în comunicatul oficial.
Trupul neînsuflețit a fost depus la Capela Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Titan din București (B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 21A, sector 3).
De la crime violente la dosare de corupție în DNA
Cariera lui Marian Gherman a fost una complexă și plină de controverse.
A devenit cunoscut în anii 2000 pentru instrumentarea unor dosare de crimă și corupție de maximă notorietate, dar și pentru cazurile sale încheiate cu achitări răsunătoare.
Cazurile de violență și crime din anii 2000
Potrivit brasovultau.ro, primul dosar mediatizat instrumentat de Gherman a fost uciderea unei casiere de la o casă de schimb valutar din București, în 1999.
Cinci ani mai târziu, în 2004, ancheta asasinarea unui copil de 12 ani din Cioplani, torturat, violat și abandonat în ger — un caz care a șocat opinia publică și care a rămas nesoluționat până astăzi, autorul nefiind descoperit.
În perioada în care activa la Parchetul General, Gherman a instrumentat și dosarul Elodia Ghinescu, una dintre cele mai urmărite anchete din istoria recentă a României, dar și crima din Joseni (Harghita), în care viceprimarul Csala Zsolt a fost împușcat de trei ori. Autorul, arestat preventiv, a fost condamnat ulterior.
Cazul Trifa – dosarul care l-a propulsat
Procurorul a venit la Arad în 2009, la ani buni de la moartea violentă a omului de afaceri Traian Trifa. A redeschis dosarul, iar în scurt timp a dispus reținerea a doi suspecți: Florin Moldovan și Ovidiu Răchită.
Cei doi au fost ulterior condamnați definitiv la 20, respectiv 18 ani de închisoare pentru omor calificat.
Cazul Trifa a atras atenția presei naționale și a marcat începutul ascensiunii lui Gherman spre DNA.
Dosarele de corupție de la DNA: Carpatica și ASF-Rușanu
După succesul din Arad, Gherman a fost transferat la Direcția Națională Anticorupție, unde a instrumentat mai multe dosare complexe.
Cel mai mediatizat a fost dosarul ASF – Carpatica Asig, în care a fost arestat preventiv fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, acuzat de constituire de grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și folosirea influenței unei persoane care îndeplinește o funcție publică.
Rușanu a stat patru luni în arest preventiv și alte trei luni în arest la domiciliu, însă a fost achitat definitiv în 2017.
După proces, acesta a dat în judecată statul român și a primit 70.000 de lei despăgubiri, reprezentând onorariile avocaților.
Dosarul Toma și achitările „pentru fapte neprevăzute de lege”
În 2016, Gherman a trimis în judecată procurorul Ovidiu Toma și comisarul Dănuț Dobre, fost șef al Poliției Rutiere Teleorman, acuzați de corupție, favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu.
Dosarul s-a încheiat, însă, cu achitarea definitivă a procurorului Toma și a mai multor inculpați, în baza articolului 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Nemulțumit de direcția DNA – retragerea din 2020
În 2020, Marian Gherman a cerut Consiliului Superior al Magistraturii încetarea activității la DNA și revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, de unde provenea.
Plecarea sa a venit cu o săptămână înainte de decizia în dosarul Carpatica – Dan Hosu, instrumentat tot de el.
Surse judiciare au declarat la acel moment că Gherman ar fi fost nemulțumit de deciziile conducerii DNA, după ce o parte din probele bazate pe mandate de siguranță națională au fost anulate.
În dosarul respectiv, Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar a fost achitat pentru trafic de influență și dare de mită.
Un procuror controversat, dar respectat
Marian Gherman a fost considerat parte a „vechii gărzi” a DNA, apropiat de perioada Laurei Codruța Kövesi.
În 2024, s-a pensionat din funcția de procuror la Parchetul Tribunalului București, iar în ultimele luni se confrunta cu probleme grave de sănătate.
Foști colegi îl descriu ca pe un profesionist riguros, dar dificil, un magistrat cu „o memorie de dosar remarcabilă” și „o prezență impunătoare în sala de judecată”.
„A fost un om exigent, dar corect. Nu făcea compromisuri și își asuma deciziile, oricât de riscante ar fi fost”, au spus surse judiciare apropiate.
Ultimul omagiu
Trupul neînsuflețit al procurorului Ionel-Marian Gherman este depus la Capela Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Titan din București, unde rudele, colegii și foștii colaboratori îi pot aduce un ultim omagiu.
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!
Comentează