Premium
Preşedintele american Donald Trump se declară în mod categoric împotriva ideii schimbării numelor bazelor militare care poartă nume ale unor generali sudişti, în care vede o lipsă de respect faţă de militari, relatează AFP potrivit news.ro.
Trump şi-a anunţat poziţia pe Twitter, în contextul în care manifestaţii împotriva rasismului, în urma morţii lui George Floyd sub genunchiul unui poliţist alb, au relansat cu vigoare o dezbatere despre trecutul sclavagist al ţării.
Aceasta nu este prima oară când Trump adoptă o asemenea poziţie în acest subiect sensibil în Statele Unite, unde unii văd în omagierea sudiştilor - care susţineau sclavia - sărbătorirea unui trecut rasist.
În vara lui 2017, el aprecia că istoria americană este ”făcută ţăndări” de retragerea unor statui ale unor personaje din state confederate.
Zece baze aparţinţnd armatei - toate situate în sudul ţării - poartă numele unor foşti militari sudişti.
Într-o serie de tweeturi, preşedintele american a apreciat că aceste baze ”legendare” fac de-acum parte din patrimoniul american. El a subliniat că Guvernul său nu va studia ”nici măcar” posibilitatea de a le schimba numele.
”Respectaţi-ne armata!”, a conchis el.
Secretarul Apărării Marke Esper s-a declarat marţi, printr-un purtător de cuvânt, ”deschis unei discuţii în acest subiect”.
În mesajele sale, preşdintele american citează mai ales Fort Bragg din North Carolina.
Această bază -cea mai mare din ţară - poartă numele unui fost general din cadrul armatei secesioniste, Braxton Bragg, cunoscut mai ales prin faptul că a pierdut Bătălia de la Chattanooga, în 1863.
O bază din Georgia îi aduce un omagiu lui Henry L. Benning - un general sclavagist convins - care a pledat în favoarea înfiinţării unei ”slavocraţii sudiste”.
Există, de asemenea, un Fort Lee, care poartă numele comandantului-şef al armatei sudiste Robert Lee, situat la aproximativ 30 de kilometri de Richmond - capitala statelor confederate în timpul Războiului de Secesiune.
Pentagonul a luat deja în calcul să schimbe numele acestor baze în 2015, după un atac armat de la Charleston, în South Carolina, unde un tânăr adept al supremaţiei albilor a ucis nouă credincioşi negri într-o biserică. Însă Forţele terestre (US Army) au decis să păstreze numele.
PELOSI CERE RETRAGEREA A 11 STATUIT DE LA CAPITOLIU
O probă a faptului că această dezbatere recurentă a revenit în prim-plan este faptul că preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi a îndemnat miercuri seara (ora locală) la retragerea a 11 statui din Capitoliu care reprezintă militari şi conducători confederaţi.
”Aceste statui sărbătoresc ura, nu patrimoniul nostru”, a apreciat ea.
”PÂNĂ UNDE SĂ SE MEARGĂ?”
Apărând tweeturile prezidenţiale, o purtătoare de cuvânt a casei Albe, Kayleigh McEnany, a apreciat că schimbarea numelor acestor baze ar insulta toţi militarii americani care au fost staţionaţi în ele.
Ea a argumentat că ar fi vorba despre o pantă alunecoasă, evocând de exemplu retragerea temporară a filmului ”Pe aripile vântului” de pe platforma de streaming HBO Max.
Lungmetrajul, care prezintă o versiune romantică a Sudului şi o viziune edulcorată a sclaviei, este considerat de numeroşi universitari instrumentul unei forme de revizionism sudist.
”Până unde să se meargă?”, a întrebat ea.
"George Washington, Thomas Jefferson şi James Madison trebuie să fie şterşi şi ei din istorie?”, a continuat ea, referindu-se la faptul că aceşti preşedinţi deţineau sclavi.
În 2017, Trump a făcut deja acelaşi raţionament cu scopul de a apăra statui ale unor generali sudişti.
Însă plasarea pe acelaşi plan a unor oameni care au jucat un rol central în crearea ţării şi a celor care au condus ”secesiunea” împotriva acesteia în numele apărării sclaviei a provocat critici aprinse.
Aproape un secol desparte Declaraţia de Independenţă, care a fondat Statele Unite ale Americii, la 4 iulie 1776, şi Războiul de Secesiune.
Acest război, care a sfâşiat naţiunea din 1861 în 1865, s-a soldat cu 620.000 de morţi, un bilanţ mai mare decât al ambelor războaie mondiale.
