Două droguri sintetice fac ravagii printre adolescenții români

3-MMC și 3-CMC, două droguri sintetice încadrate ca substanțe psihoactive și nelistate ca droguri, fac ravagii printre adolescenții români. Deși proiectul privind introducerea celor două substanțe în categoria drogurilor trebuie aprobat până în 18 februarie, acesta este încă la Parlament.

În martie 2022, Comisia Europeană a avertizat România să listeze oficial aceste substanțe psihoactive ca droguri, dând ca termen-limită 18 februarie a.c. Și la acest moment, proiectul este încă la Parlament. Trecerea acestor substanțe în categoria drogurilor ar descuraja consumul lor din două motive: diferența de preț între cele două tipuri și pedepse mai mari pentru traficanți, dar și pedepsirea consumatorilor.

Aceste droguri sintetice, considerate deocamdată oficial în România doar substanțe psihoactive, sunt consumate din ce în ce mai mult, iar efectele asupra tinerilor și chiar a copiilor sunt devastatoare. DIICOT nu deține statistici privind numărul de consumatori, însă surse judiciare au confirmat pentru „Adevărul” că numai anul trecut în județul Argeș, spre exemplu, au fost depistați peste 500 de consumatori de 3-MMC și 3-CMC.

În țara noastră, Comisia Europeană a impus României și țărilor membre, printr-o directivă dată pe 18 martie 2022, introducerea celor două substanțe psihoactive în categoria drogurilor, termenul-limită de adoptare a legii fiind 18 februarie a.c. Numai că România nu s-a conformat încă. „Până în prezent, nu a fost transpusă Directiva Comisiei Europene din 18 martie 2022. Menționăm că termenul de transpunere a acestei directive expiră la 18 februarie 2023”, au precizat reprezentanții DIICOT pentru ”Adevărul”.

Conform datelor valabile la finalul anului trecut, 15 state membre ale Uniunii Europene controlează substanța 3-MMC în temeiul legislației naționale privind controlul drogurilor, iar 13 state membre controlează substanța 3-CMC în temeiul legislației naționale privind controlul drogurilor. România nu se numără printre aceste țări.

Pe 22 noiembrie 2022, Guvernul României a aprobat un proiect de lege ce prevede includerea celor două substanţe psihoactive în definiţia termenului „drog”, doar că proiectul încă nu a devenit lege. Pe 21 decembrie 2022, proiectul de lege a fost votat de Senat cu 112 voturi, fiind trimis ulterior la Camera Deputaților, for decizional. În prezent, proiectul este în dezbatere la Camera Deputaților, iar joi, 2 februarie, ar urma să ajungă la comisiile de specialitate.

Pedepse mai mari pentru traficanți

După ce 3-MMC și 3-CMC vor fi introduse pe lista anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, traficanții vor risca pedepse de până la 10 ani închisoare.

Pe 18 martie 2022 a fost emisă o Directivă delegată a Comisiei Europene de modificare a anexei la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului în ceea ce privește includerea celor două substanțe psihoactive noi în definiția termenului „drog”.

„Dovezile existente și informațiile disponibile privind riscurile pentru sănătate și pentru societate pe care le prezintă substanțele oferă motive suficiente pentru includerea substanțelor 3-MMC și 3-CMC în definiția termenului „drog”. Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 18 februarie 2023”, se precizează în directiva emisă anul trecut de CE.

„La nivelul Direcției de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, informațiile statistice pe care le solicitați nu există într-o formă centralizată, acestea nu pot fi furnizate (număr de consumatori de 3-MMC și 3-CMC depistați pe teritoriul României/având ca obiect traficul de 3-MMC și 3-CMC)”, este răspunsul DIICOT la solicitarea ”Adevărul” de a prezenta statistici defalcate privind cele două substanțe psihoactive foarte periculoase.

Afectează grav dezvoltarea fizică și psihică a tinerilor și creează dependență

Cele două droguri sintetice creează foarte rapid dependență, iar prețul unui gram este, în medie, de 100-150 lei.

„La ora actuală, peste 80% dintre drogurile vândute în județul Argeș sunt reprezentate de 3-CMC și 3-MMC. Cele două substanțe psihoactive sunt foarte căutate în proporție majoritară în rândul adolescenților și al copiilor de 12-14 ani pentru că sunt mult mai ieftine față de drogurile „clasice”. Un gram de 3-CMC sau 3-MMC costă în medie 100-150 lei, cu mult sub prețul cocainei, ce ajunge la aproximativ 100 de euro gramul”, a explicat pentru ”Adevărul” un investigator sub acoperire.

Sursa citată menționează că efectele asupra sănătății sunt cu mult mai dure la consumatorii de 3-CMC și 3-MMC comparativ cu consumatorii altor droguri.

„Dezvoltarea fizică și psihică a tinerilor este afectată de consumul acestor droguri sintetice, acestea creând rapid dependență. Printre cele mai frecvente simptome se numără palpitațiile și halucinațiile. Nu este săptămână în care jandarmii să nu descopere pe străzile din Pitești consumatori de 3-CMC și 3-MMC”, a explicat investigatorul sub acoperire citat de „Adevărul”.

Acesta a mai menționat că legislația nu prevede pedepse pentru consumatorii acestei categorii de droguri sintetice, în cel mai bun caz aceștia putând fi doar consiliați de un psiholog sau sfătuiți să meargă în centre de dezintoxicare.

Surse judiciare au precizat pentru „Adevărul” că sunt frecvente situațiile în care cele două droguri sintetice extrem de nocive sunt vândute direct în unități de învățământ chiar de către elevi ai acelor unități de învățământ. În aproape toate cazurile, drogurile 3-CMC și 3-MMC sunt obținute de la dealeri din București și Râmnicu Vâlcea.

Zeci de decese și sute de kilograme de droguri confiscate

Conform datelor furnizate de către Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), 3-CMC și 3-MMC sunt vândute ca înlocuitoare pentru mefedrona și 4-CMC, droguri interzise la nivel internațional din 2015 și respectiv 2020. 3-CMC și 3-MMC sunt „substanțe stimulatoare înrudite chimic cu catinona, principala substanță psihoactivă din planta khat (Catha edulis)”.

În ultimii ani, în statele Uniunii Europene au fost confirmate 27 de decese cauzate de consumul de 3-MMC și 10 decese cauzate de consumul de 3-MMC.

În 2020, au fost confiscate în Europa 880 de kilograme de 3-CMC și 750 de kilograme de 3-MMC. „Ca urmare a controlului impus asupra acestor substanțe în China, 3-MMC și 3-CMC sunt acum produse în India și importate în Europa la scară industrială. O mică parte din catinone provin din Europa, unde mai multe situri de producție au fost închise din 2019”, precizează oficialii Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie.

3-MMC a fost identificată pentru prima oară ca substanță psihoactivă nouă în septembrie 2012 în Suedia, după o captură de peste 51 de grame, ce a fost ulterior analizată în laborator. Practic, 3-MMC este prezent pe piața europeană a drogurilor de aproape 11 ani. Până acum, drogul a fost identificat în 23 de țări ale Uniunii Europene, plus Turcia și Norvegia. „În perioada 2012 - 2021, au fost confiscate aproximativ 2,6 tone de 3-MMC, iar în perioada 2014-2021 au fost confiscate 2,72 tone de 3-CMC”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanții Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie.

Cea mai mare captură, de 166 kilograme de 3-MMC, a fost făcută în februarie 2015, pe Aeroportul din Barcelona. În România, cea mai mare captură din ultimele luni a fost făcută de către procurorii DIICOT Cluj pe 2 noiembrie 2022, fiind vorba de 1,1 kilograme de 3-CMC.

Deputații dau asigurări că proiectul poate fi adoptat în termen

Corneliu Buicu, membru al Comisiei de sănătate din Camera Deputaților, acolo unde ar trebui să ajungă proiectul de lege pentru un raport, a explicat pentru „Adevărul” că, dat fiind că proiectul a fost adoptat de Senat la finalul anului trecut, nu a apucat să intre încă pe lista de înregistrare de la Camera Deputaților, fiind vacanță parlamentară.

Deputatul a dat asigurări că proiectul de lege poate fi adoptat în termenul definit. „Mai sunt trei săptămâni. În mod normal, există posibilitatea săptămâna asta sau săptămâna următoare, luni, Biroul Permanent să îl trimită către comisii, încă o săptămână comisia face raportul și, practic, îl trimite către plen”, a spus Buicu, menționând că astfel de proiecte „nu prea au fost probleme, (…) nu se pune problema să fie un conflict politic pe proiectele de tipul acesta”.