Premium
Foarte de curând, într-un articol publicat pe Juridice.ro („Consecințele juridice ale normativizării ideologiei de gen în România”) se afirma că nu ar exista în dreptul românesc o definiție juridică pentru “stereotipiile de gen”.
Ei bine, lipsa a fost acoperită și, chiar în timp ce în mediul juridic erau semnalate modificările de esență pe care Convenția de la Istanbul le-a adus în legislația românească, chiar în timp ce aflam că, în România, omul este frânt în două, în sensul că sexul și genul lui nu ar fi unul și același, chiar în această ultimă perioadă, Parlamentul României care afla uimit toate aceste noutăți introduse prin Convenția de la Istanbul, respinsă de statele din jurul nostru tocmai datorită acestei definiții a genului (aici și aici), a adoptat două legi noi, promulgate în luna iulie de Președintele României, respectiv Legile nr. 174 si nr. 178 pe 2018, legi în care sunt copiate paragrafe din Convenția de la Istanbul.
Strict juridic vă redăm noile definții ale omului în România, ca să știți ce nu aveți voie să încălcați, mai nou, în România:
Legea nr. 178 din 17 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, la articolul 4, după litera d) introduce 3 noi litere, literele d1 ) – d3 ), cu următorul cuprins:
”d2) prin sex desemnăm ansamblul trăsăturilor biologice şi fiziologice prin care se definesc femeile şi bărbaţii;
d3) prin gen desemnăm ansamblul format din rolurile, comportamentele, trăsăturile şi activităţile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei şi, respectiv, pentru bărbaţi;”
Așadar, pentru noi, românii, sexul și genul sunt două lucruri diferite, după cum hotărăște statul.
La articolul 4, după litera i) se introduce o nouă literă, litera i1), cu următorul cuprins: „i¹) prin stereotipuri de gen se înţeleg sistemele organizate de credinţe şi opinii consensuale, percepţii şi prejudecăţi în legătură cu atribuţiile şi caracteristicile, precum şi rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile şi bărbaţii;
Aceasta înseamnă că este stereotipic să crezi că femeia naște copii, îi hrănește, îi crește ori că bărbatul îi apără, îi ocrotește, le dă putere și le asigură mediul securizant de dezvoltare. Copiii României nu vor mai învăța aceste “stereotipuri de gen”.
La articolul 4, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins: „k) prin bugetare din perspectiva de gen se înţelege analiza bugetului public în vederea identificării impactului pe care îl are asupra vieţii femeilor şi bărbaţilor şi alocarea resurselor financiare în vederea respectării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.”
Și, ca să fie lucrurile și mai clare, încep interzicerile:
La articolul 19, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Firmele de publicitate au obligaţia de a cunoaşte şi de a respecta principiul egalităţii de şanse şi de tratament, precum şi de a nu utiliza stereotipurile de gen în producţiile publicitare.”
Credeați că numai firmele de publicitate sunt vizate prin aceste noi legi? Nu, așa cum am anticipat deja, copiii noștri sunt primii vizați.
Astfel, în Planul operațional de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterii violenței domestice 2018-2021, la capitolul Educație este prevăzut în mod expres, la punctul 1:
“1. Includerea în programa şcolară a unor noţiuni privind violenţa de gen şi egalitatea de gen
Integrarea perspectivei de gen în manualele școlare
2. Combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor
Măsura
b) Organizarea unei campanii de sensibilizare și promovare a rolului și importanța dezvoltării abilităților non – cognitive la adolescenți cu accent pe eliminarea stereotipurilor…”
Iar la capitolul VII punctul 1.1. Direcţii de acţiune în Educație este reiterată modificarea manualelor școlare:
“a) Includerea în programa şcolară a unor noţiuni privind violenţa de gen şi egalitatea de gen”. Reamintim că au fost foarte bine învățați elevii vrânceni ce înseamnă egalitate de gen (se poate consulta aici și aici), subiect care, se pare, e foarte important să fie însușit de adolescenții României (după cum reiese de aici).
“b) Integrarea perspectivei de gen în manualele școlare” (probabil cu informații ca în aceste cărți din librăriile din România: aici, aici sau aici).
Iar la punctul 1.2. este prevăzută “Combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor”. Reamintim că stereotipuri înseamnă definiția mai sus expusă, respectiv ceea ce credem noi că intră în atribuțiile femeii și ale bărbatului, cu încălcarea bineînțeles a “egalității de gen” ce va face obiectul taberei adresate exclusiv fetelor și pentru care au reacționat (aici) mai multe ONG-uri de părinți ori preocupate de educația de bună calitate și, oricum, completă, nu centrată pe ideologia de gen.
Cu alte cuvinte, potrivit acestor dispoziții legale, copiii noștri vor învăța că este stereotipic feminin – și de aceea trebuie “combătut” – să naști copii și să îi crești, să îi educi și că este stereotipic masculin – și de aceea trebuie “combătut” – să încerci să asiguri mijloacele de trai ale familiei tale și să încerci, ca bărbat, să o ocrotești.
Camelia Mățău
Consilier juridic
