România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate condițiile pentru a deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen fără pașapoarte, a declarat luni cancelarul german Olaf Scholz. Anunțul a fost salutat de liderii politici români, dar stârnește ecouri și în mediul de afaceri. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medicamente, consideră că „intrarea Românei în Spațiul Schengen este în 2022 o victorie la fel de mare precum aderarea din 2007 la Uniunea Europeană”. Acesta analizează, într-un comentariu pentru stiripesurse.ro, consecințele acceptării României în Spațiul Schengen.
„Pe lângă declarațiile politice, mulți oameni de afaceri ar fi preferat să vadă și o dată clară – 1 septembrie 2022, chiar și 1 ianuarie 2023 – care să consfințească aderarea pe care o așteptăm (pe nedrept) de 10 ani de zile, de când criteriile tehnice fuseseră deja îndeplinite.
Nu s-a dorit probabil ca România să joace în liga mare a economiei europene, astfel că am fost ținuți deoparte, sursă de forță de muncă și țintă pentru exporturi și consum.
Se schimbă însă regulile jocului odată cu intrarea în Spațiul Schengen, pentru că României i se va facilita și plenar accesul la marile piețe europene, la lanțuri de distribuție solide și la investitori interesați de birocrație redusă și acces rapid la conexiunile enorme pe care le va avea de oferit Estul Europei - mai ales acum, când se scrie nouă geopolitică regională.
Marii jucători economici din Asia, Țările Arabe și Nordul Africii vor beneficia de o poartă de intrare mult mai facilă și rapidă atunci când, intrând în România, vor accesa direct Spațiul Schengen și piețele enorme din Vestul Europei.
Porturile de la Marea Neagră vor deveni mult mai atractive pentru transportatorii maritimi din Asia, iar din porturi transportatorii rutieri vor duce marfă la prețuri mai mici în toată Uniunea Europeană.
Oamenii de afaceri și turiștii din afară Uniunii Europene își vor putea lua o Viză Schengen de la birourile ambasadelor și consulatelor noastre astfel încât România va primi și mai multă vizibilitate.
România va juca după aderare în liga mare a economiei Uniunii Europene, dar asta nu se va întâmpla peste noapte și mai ales fără politici publice coerente de prioritizare a unor segmente economice și fără o infrastructură rutieră perfectă.
Așteptările de la politicieni sunt mult mai mari după aderarea României la Spațiul Schengen, încă avem restante la politici publice sustenabile privind reindustrializarea și infrastructura din energie, mâncare, chimie și apărare. Dacă aceste politici publice sunt cu ochii la 2030, atunci România poate aspira să devină un hub regional care să lege Vestul Europei de nouă realitate economică din estul continentului”, afirmă Dragoș Damian.
Comentează