Discutiile privind reformarea sistemului de sanatate trebuie incepute la nivel de principii de functionare si indicatori de performanta inainte de a sari la cum si de catre cine si cu cat se face finantarea sistemului.
Dictionarul urban al limbii engleze contine o exprimare bine cunoscuta in mediul corporatist, si anume “Shit In, Shit Out” – care se descifreaza elegant in limba romana in formula “daca pleci de la presupuneri gresite vei ajunge la concluzii gresite”. In cazul nostru, presupunerea ca finantarea sistemului de sanatate prin contributii in procent fix este disproportionala datorita valorii absolute a contributiei este adevarata dar gresita pentru reforma, pentru ca nici astazi, dupa 14 ani de sistem bazat pe contributivitate, nu avem o imagine asupra a ceea ce se poate cumpara ca pachet minim de servicii si bunuri medicale. Situatia din prezent, explicata simplist, este cam asa: chiar daca 10% din salariul lunar de 25.000 lei este 2.500 lei iar cel din salariul de 2.500 lei este 250 lei, ambii contributori primesc aceleasi servicii medicale – adica pe toate, asa merge sistemul in Romania – in loc sa existe un pachet de servicii de care sa poata beneficia echitabil ambii contibutori – sa spunem 1000 lei – restul fiind servicii suplimentare, pentru care cei doi contributori platesc din propriul buzunar, fie prin asigurari publice, fie private. (intr-o comparatie aproximativa, ceva gen pilonul II si III la pensii). In exemplul de mai sus, salariul de 25.000 lei va contribui cu 1.750 de lei, cu conditia bineinteles ca numarul angajatilor cu cele de doua tipuri de salarii sa fie acelasi – presupunere evident gresita, a se vedea si mai jos.
Asadar, pentru urmatorii 4 ani in sanatate, daca decidem sa ramanem pe sistemul socialist de finantare bazat pe contributii, cel inventat de Bismarck (nu cred ca multi stiu de ce a introdus de fapt Bismarck genul acesta de finantare a sanatatii), politicienii trebuie sa defineasca ce cuprinde PACHETUL DE BAZA . Adica ce putem noi, ca tara, pe bune - pe bune, sa asiguram ca minim “toolbox” pentru toti asiguratii. Altfel spus, in loc sa mintim frumos ca avem tot felul de servicii gratuite decontate pentru toata lumea indiferent ca plateste mult, putin sau deloc asigurari, cand toata lumea s-a convins ca nu este asa, mai bine sa spunem onest ca uite, astea sunt serviciile de non-urgenta pe care le putem deconta, mai mult nu se poate, restul vine din propriul buzunar, din asigurari private, din diaspora, etc.
Revin cu un alt exemplu care explica foarte simplist cum poate fi definit pachetul de baza. Un calcul pur matematic arata ca fiecarui roman ii revin 2000 lei din bugetul total din 2020 al CNAS de 40 mld. lei (mai precis 41,157 mld. lei) care provin in marea majoritate din contributii. Daca luam suma de 2000 lei ca pachet de baza, trebuie stabilit in cele din urma ce servicii – investigatii clinice, paraclinice, medicamente, etc. - intra in acesti bani, in functie de cele mai importante nevoi ale societatii si de argumente epidemiologice. Numai dupa ce definim aceste servicii se poate incepe cautarea altor instrumente de asigurari complementare de sanatate.
Deci, pornind de la exemplul de mai sus, ce partid politic va avea curajul sa se uite in ochii romanilor si sa le spuna “uite, asta este ce pot sa-ti decontez eu de 2000 lei pe an, restul trebuie pus din alta parte”?
In concluzie, reformarea sistemului sanitar in acest moment este imposibila, la fel cum este imposibila reformarea sistemului de pensii – se pot desigur face corectii populiste, gen revenirea asupra masurii din 2017 de a suspenda plafonarea contributiei de sanatate la 5 salarii medii, dar asta nu schimba marea schema a lucrurilor. Facand o paralela cu pensiile speciale de exemplu, de care beneficiaza circa 10 mii de romani care primesc un cuantum mai mare de pensii prin derogari de la principiul contributivitatii, in cazul sistemului sanitar din Romania 15 milioane de romani beneficiaza de toate serviciile medicale, desi nu contribuie de loc la finantarea acestora.
_____
Opinie de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente din România
Comentează