DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Duma de Stat a Rusiei a inaugurat legislatura după alegeri marcate de acuzaţii de fraudă

stiri.md
Rusia steag drapel

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a inaugurat marţi cea de-a VIII-a legislatură în cadrul căreia Rusia Unită, partidul aflat la putere, dispune de o majoritate constituţională după alegerile din septembrie marcate de acuzaţii de fraudă şi marginalizarea opoziţiei radicale anti-Kremlin, relatează EFE.

Prima femeie cosmonaut din istorie, Valentina Tereşkova (84 de ani), a declarat legislatura deschisă, în calitate de al doilea deputat cel mai în vârstă în actuala Dumă, căruia, prin tradiţie, i-a revenit onoarea să prezideze sesiunea de inaugurare.

De fapt, prima sesiune a Dumei urma să fie deschisă de decanul deputaţilor Vladimir Resin, din partea Rusiei Unite, mai în vârstă cu un an decât Tereşkova, şi ea deputată în acelaşi partid. Totuşi, Resin i-a acordat această onoare primei femei cosmonaut şi s-ar părea nu pentru succesele ei în domeniul cuceririi spaţiului, notează publicaţia independentă Meduza.io.

Potrivit acestei surse, tocmai Tereşkova a fost cea care a făcut propunerea amendării Constituţiei în 2020 pentru eliminarea restricţiei de două mandate prezidenţiale consecutive, ceea ce îi permite lui Vladimir Putin, la al patrulea mandat, să rămână la putere până în 2036, după aprobarea modificărilor constituţionale în cadrul unui referendum desfăşurat în vară anului 2020.

Prima sesiune a Dumei (450 de locuri) a fost consacrată problemelor organizatorice, între care crearea celor 32 de comisii parlamentare şi trei grupuri, precum şi alegerea preşedintelui camerei, care va fi din nou Viaceslav Volodin.

Prima dezbatere i-a avut ca protagonişti pe liderul Partidului Liberal-Democrat (LDPR, ultranaţionalist), Vladimir Jirinovski, şi pe şeful noului partid "Oameni noi", Aleksei Neciaev, dat fiind faptul că primul a propus obligarea deputaţilor să se vaccineze pentru a putea intra în hemiciclu, iar al doilea a opinat că vaccinarea trebuie efectuată totuşi pe bază voluntară.

În actuala Dumă au intrat cinci partide: Rusia Unită, care cu cele 324 de locuri şi-a asigurat o majoritate constituţională, fiind urmată de Partidul Comunist (57), de social-democraţii Rusiei Juste (27), LDPR (21) şi "Oameni noi", care a obţinut 13 mandate.

Aceste partide votează tradiţional în problemele majore cu Rusia Unită, motiv pentru care sunt cunoscute sub denumirea de opoziţie sistemică. Partidul "Oameni noi" este considerat un proiect al Kremlinului pentru a diviza voturile.

Potrivit Meduza.io, 88 dintre candidaţii aleşi au refuzat să ocupe un loc în Dumă, între care patru dintre cei cinci care au deschis lista Rusiei Unite, cum ar fi miniştrii de externe şi al apărării, Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu.

Cu excepţia partidului liberal Iabloko, opoziţia reala faţă de Kremlin nu a putut participa la alegeri. În marea lor majoritate, candidaţii acesteia nu s-au putut înscrie din cauza diverselor obstacole, mergând de la acuzaţii de extremism până la deţinerea de bunuri în străinătate. Alţii au fost nevoiţi să părăsească Rusia la presiunea autorităţilor, riscând în caz contrar să ajungă în închisoare.

Autorităţile ruse au lansat o campanie de persecuţii împotriva opoziţiei extraparlamentare condusă de Aleksei Navalnîi, încarcerat, a cărei mişcare a fost declarată "extremistă" cu câteva luni înainte.

La rândul lor, comuniştii au denunţat numeroase nereguli la aceste alegeri, care au durat trei zile şi la care a fost permis pentru primă data votul electronic la Moscova şi în şase regiuni, o platformă care, potrivit opoziţiei din interiorul şi din afara Dumei, a facilitat frauda.

Suspiciunile de fraudă au fost deosebit de puternice la Moscova, care a utilizat propria sa platformă electronică.

În capitala rusă, mai mulţi candidaţi comunişti şi independenţi câştigaseră în circumscripţiile lor, ca apoi să fie brusc învinşi de candidatul Rusiei Unite după numărarea voturilor exprimate electronic.

Potrivit organizaţiei Golos, care supraveghează ca drepturile alegătorilor să fie respectate, principalele probleme la scară naţională au vizat obligarea militarilor şi funcţionarilor publici să voteze, frauda cu urna mobilă la domiciliu şi tentativele de obstrucţionare a activităţii observatorilor, potrivit Agerpres.ro.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a apărat legalitatea rezultatului votului electronic şi a anulat în total 40.605 de buletine la recentele alegeri legislative, dar a insistat că acestea reprezintă doar 0,0004% din voturi.

"Şi numiţi asta o campanie murdară?", a întrebat retoric şefa comisiei electorale Ella Pamfilova la 24 septembrie.

Potrivit unui sondaj realizat la 6 octombrie de Centrul Levada, 46% dintre ruşi consideră că alegerile au fost corecte, iar 45% cred contrariul, conform agenţiei de presă citate.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.