Premium
Dumitru Crudu este un poet și dramaturg de limbă română din Republica Moldova. Este câștigător al Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului”, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) și de Fundația Principesa Margareta a României, ediția 2003. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Teatrale din Republica Moldova, cât și al ASPRO.
Mama iar l-a adus acasă pe soldatul rus. Ambii erau beți.
- El va rămâne la noi peste noapte.
I-a spus mama și fetița a făcut doi pași într-o parte pentru a-i lăsa să treacă. Mama l-a condus pe soldat în baie.
După moartea tatei, nimeni nu a mai intrat la ele în baie. Soldatul ăla rus era primul bărbat care făcea duș la ele în casă. Mama a trimis-o după un ștergar din dulap. Fetița veni. Era ștergarul tatei, ucis în primele zile ale războiului.
- Cumpără de la magazin o sticlă de votcă și trei pachete de țigări.
- Și bani?
- O să-l sun eu ca să-ți dea pe datorie. Nu te-ai dus încă?
- Merg chiar acum.
Fetița ieși, iar mama rămase în fața ușii de la baie, cu ștergarul colorat al tatei pe braț, ca să i-l înmâneze lui Emilian Emilianovici când acesta va ieși gol în coridor.
Fetița coborî scările. Nu întâlni pe nimeni până jos.
Ușile magazinului erau deschise vraiște. Un glonț rătăcit îl nimeri pe vânzător în piept și acesta zăcea cu capul pe cântar. Din băcănie ieși o bătrână cu un chefir și o franzelă orășănească în mână. Fetița trecu pe lângă ea și luă de pe raft două sticle de votcă Stalinskaia și trei pachete de țigări Cosmos. Podeaua de la tejghea și până la ușă se acoperi cu o peltea de sânge. Fetița călcă în ea și-și năclăi sandalele.
Când fetița deschise ușa de la casa lor, o auzi pe mama gemând și se sperie rău de tot. Nu era însă ceea ce credea ea. Mama ei era goală și se sprijinea cu mâinile de cantul divanului, iar soldatul rus o pătrundea pe la spate. Fetița trecu prin dreptul ușii și se opri în coridor sub fotografia tatei, ucis în primele zile ale războiului, chiar de un soldat ca acesta, atunci când ieși să-și apere orașul.
Fără să se gândească prea mult, închise ușa dormitorului și o încuie, iar cheia o băgă în buzunar. Cei doi n-auziră nimic. Mama îi striga soldatului.
- Nu te grăbi, mai încet, nu te grăbi.
Fetița se strecură în bucătărie și deschise toate robinetele de la plita lor de gaz, fără să le aprindă. De pe perete desprinse fotografia tatei și ieși. Mama gemea și mai tare. Încuie toate ușile casei și fugi în jos pe scări, cu fotografia tatei, îmbrățișând-o la piept.
Nota AUTORULUI: Acest text este o proză și trebuie citit în această cheie.
