Premium
Dumitru Crudu este un poet și dramaturg de limbă română din Republica Moldova. Este câștigător al Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului”, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) și de Fundația Principesa Margareta a României, ediția 2003. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Teatrale din Republica Moldova, cât și al ASPRO.
L-a chemat Vova de la parter, zicându-I că ar vrea să-I spună ceva al dracului de important și Mihai s-a dus, pentru că știa că siberianul nu arunca niciodată cu vorbe în vânt.
Acesta i-a auzit pașii pe coridor și i-a deschis ușa, înainte ca Mihai să pornească soneria.
L-a condus în bucătărie. Acolo, la masa, stătea un tip spătos, cu gâtul tatuat și cu fața brăzdată de urmele câtorva gloanțe. Bea cafea.
- Vrei și tu o cafea?
- Nu. Tocmai am golit una acasă.
- Poate vrei o votcă, un vin, un coniac?
- Eu nu beau alcool, înainte de lucru. Nu vreau nimic.
- Totuși, poate un ceai?
- Să știi că nu pot rămâne prea mult.
- Ceaiul e gata, doar să-l torn în căni. El e Colea. Pentru el te-am chemat. Colea vrea să-ți spună ceva, îi spuse Vova, dar bărbatul din fața sa tăcea. Semăna cu un vagnerovist.
Vova îi lăsă cana în faţă și trecu pe lângă el, pentru a se așeza alături de Colea.
- Tu de multe ori mi te-ai plans că, de când a venit Maia Sandu la putere, abia de mai legi tei de curmei.
- Așa e. Nu o duc prea grozav.
-Și cu ce mai rămâi după ce îți plătești chiria?
- Cu nimic.
- Și cum te descurci?
- Nu uita că și Liza lucrează.
- De asta, ai bani de cafea, glumi Vova. Ei bine, hai să nu o mai lungim atâta și să-ți spun pentru ce te-am chemat. I-am povestit lui Colea despre tine și el vrea să te ajute, îi spuse Vova și trânti pe masa o geantă neagră, între cănile lor cu ceai și cafea. Câteva picături de ceai din cana lui Mihai s-au revărsat pe masa.
- Geanta asta e plină cu lovele. Știi câți gologani sunt aici? îl chestionă Vova. Zece mii de parai, îi răspunse tot el, fără să-I mai aștepte întrebarea.
Mihai se uită uimit la geanta din fața sa, contrariat că ceea ce le spusese ieri domnul Ciobanu azi se împlinea. El spunea că o să apară unii care o să vrea să-I șperțuiască, pentru a-I atrage de partea lor.
-Vreți să mi-l dați mie? O făcu Mihai pe prostu.
- Da.
- Ce oameni faini mai sunteți.
- Suntem.
- Și ce ați vrea voi să fac pentru părăletul ăsta?
- Să lași protestatarii să intre în clădirea parlamentului.
- Doar atât? O făcu Mihai din nou pe prostu.
- Da.
- Și când primesc banii? Acum?
- Nu, frățioare, diseară. Deocamdată, îți putem da un acont. Restul, îi vezi diseară. Ține banii. Sunt cinci mii de verzișori.
Mihai luă borseta, se ploconi adânc în fața lor, le pupă mâinile și merse glonț acasă, cu borseta bălăbănindu-i-se pe burtă. Odată intrat în casă, o băgă în ruscsac, iar rucsacul în scoase în vestibul. Pe Liza o striga să vină în baie unde-I spuse în șoaptă să plece pentru două zile la mama ei la țară. Dar să iasă din casă la vreo jumătate de oră după ce o să plece el.
Mihai se duse în fugă la domnul colonel Ciobanu ca să-I predea borseta, în care se aflau cinci mii de parai primiți drept șperț, ca să-I lase pe protestatari să intre în parliament.
- E a cincea borsetă pe ziua de azi. Vasile, îl striga el pe locotenentul Fuigaru, du banii ăștia la contabilitate și spune-I doamnei Munteanu să facă act de primire și pe ei.
După ce Fuigaru ieși din cabinet, domnul colonel îi spuse să se pregătească să meargă la Telenești.
- De ce la Telenești?
- Vom face un schimb de polițiști. Pe voi vă trimit la Telenești, ia pe cei din Telenești îi aduc în locul vostru să apere parlamentul.
- Nu aveți încredere în noi?
- Dar dacă nu toţi mi-au predate borsetele? Acum du-te!
Mihai urcă într-un autobuz cu numere de Telenești, în care își reîntâlni toţi subalnternii.
Numai după ce balena se urni din loc îi pica fisa că nu avea nici o para la el, ca să-și poată cumpăra țigări sau cafea.
Își rotea capul prin habitaclul automobilului gândindu-se de la cine din băieții săi să împrumute câțiva leuți. Cât timp el se gândi, mașina ieși din Chișinău.
Nota AUTORULUI: Acest text este o proză și trebuie citit în această cheie.
