România are undeva la 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafaţă şi doar 76.000 dintre aceştia sunt într-o formă de organizare fiscală şi produc pentru piaţă într-un sistem organizat, a declarat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, la o conferinţă de profil, potrivit Agerpres.
"Din perspectiva decalajelor structurale pe care le înregistrează agricultura României, şi le ştim cu toţii care sunt, cred că ar fi important să menţionez câteva. România are undeva la 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafaţă şi din 700.000 de agricultori doar 76.000 de fermieri sunt într-o formă de organizare fiscală, care produc pentru piaţă într-un sistem organizat. Sigur că am făcut paşi, am încurajat asocierea, am stimulat prin tot felul de facilităţi fiscale cooperativele, grupurile şi organizaţiile de producători, dar încă suntem departe de unde ar trebui să fim", a susţinut Dumitru.
Acesta a precizat că România se confruntă cu o structură agricolă foarte fragmentată, având în vedere că suprafeţele declarate la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au dimensiuni foarte mici, de doar 1-2 hectare. În acelaşi timp, aproximativ 212.000 de fermieri depun anual cereri de plată, reprezentând doar circa 30% din totalul agricultorilor, iar suprafaţa declarată de aceştia - 306.000 de hectare - înseamnă puţin peste 3,2% din total.
"Acestea sunt nişte deficienţe structurale care ar trebui să ne dea de gândit. Îndrăznesc să le verbalizez, pentru că nu suntem într-o competiţie electorală aici, ci mai degrabă să căutăm împreună, indiferent de factorul politic, să găsim consens şi să putem să transformăm definitiv agricultura României", a atras atenţia oficialul MADR.
Potrivit acestuia, 1,7 miliarde de euro au ajuns în conturile fermierilor pentru schemele de sprijin cuplat, alte 256 de milioane de euro urmând să fie plătiţi după ce se încheie perioada în care fermierii pot depune documentele, respectiv 1 aprilie.
În altă ordine de idei, oficialul MADR a făcut referire la criza cu care se confruntă fermierul european, care este una profundă, dar şi cel român, în contextul în care, de-a lungul ultimilor ani, au fost tot felul de crize suprapuse.
"Mă refer la fermierul român care a trebuit să primească preţuri, poate, sub cotaţiile bursiere la nivel mondial, pentru că a fost o presiune cu cerealele din Ucraina, pentru că ne aflăm la graniţa Uniunii Europene şi sigur că avem acorduri inclusiv cu Republica Moldova. Dar cel mai important lucru pe care vreau să-l subliniez este că sperăm ca insulele de reuşită pe care le avem în sectorul avicol, unde România are un grad de autosuficienţă de peste 119%, nu vor suferi ca urmare a unei competiţii neloiale cu produse provenite din ţările Mercosur (...). De asta, cumva, trebuie să fim atenţi, iar despre acele clauze de salvgardare care s-au tot vehiculat, eu nu cred că poate fi Europa pregătită la un enter distanţă să le declanşeze, în condiţiile în care sunt nişte contracte comerciale între diverşi parteneri privaţi. Ar trebui lăsat cumva la latitudinea statelor membre să intervină şi să nu mai permită intrarea pe piaţă a anumitor cantităţi din produsele care fac obiectul acordului de liber schimb cu Mercosur", a transmis secretarul de stat.
Decidenţi din sectorul agricol, reprezentanţi ai autorităţilor şi experţi în politici economice s-au reunit, vineri, la conferinţa "România în noul context global - Oportunităţi şi riscuri economice, agricole şi comerciale", organizată de G4Food.ro şi Economedia.ro.
Comentează