DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Timpul de la comiterea faptei și recuperarea banilor l-au `salvat` pe rectorul UPB Costoiu de la o pedeapsă cu executare, arată ICCJ

Inquam Photos / Octav Ganea
mihnea costoiu

Instanța supremă a motivat decizia prin care a stabilit o pedeapsă de trei ani cu suspendare și trimiterea la muncă la ADP sau Arhiepiscopia Bucureștilor a actualului rector al Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, în dosarul de mare corupție cunoscut generic „Baza Cutezătorii”.

Costoiu a fost condamnat în acest dosar pentru modul abuziv în care a semnat un document ce a facilitat folosirea bazei sportive Baza Cutezătorii de către afaceristul Dinu Pescariu, care după preluare a folosit-o exclusiv în regim privat.

Este de amintit că după preluare Dinu Pescariu a modernizat baza sportivă iar profesorii de sport și elevii nu își mai puteau efectua antrenamentele decât la ordine și în perioade limitate, baza fiind folosită privat de către Pescariu.

Referitor la forma de executare a pedepsei, respectiv cu suspendare, magistrații arată detaliat motivele pentru care au considerat că Mihnea Costoiu nu trebuie trimis după gratii pentru semnătura care a produs efectele juridiceși consecințele enunțate mai sus.

Timpul...

„La individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, Înalta Curte are în vedere criteriile prevăzute de art. 74 din Codul penal, reținând limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, gradul de pericol social ce caracterizează infracțiunea ce formează obiectul acuzației, modalitatea concretă de săvârșire a faptei, urmarea socialmente periculoasă produsă, dar și persoana și conduita inculpatului.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte are în vedere timpul îndelungat scurs de la comiterea infracțiunii, împrejurarea că prejudiciul va fi recuperat prin valorificarea bunurilor asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii, faptul că inculpatul nu are antecedente penale și, deși nu a recunoscut săvârșirea faptei, s­ a prezentat, în mod constant, în fața autorităților.

Înalta Curte are în vedere și calitatea inculpatului de secretar de stat și senator în Parlamentul României - la data faptei - , calități care îi impuneau o atitudine corespunzătoare raportat la valorile sociale ocrotite de lege și la Constituția României, valori cărora le-a adus atingere prin fapta sa.

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei și circumstanțele în care a fost comisă fapta, astfel cum au fost descrise mai sus, dar și persoana și conduita inculpatului Mihnea Costoiu, care are un grad superior de instruire, deținând funcții de conducere în învățământul superior de stat, Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei poate fi atins, în condiții optime, prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientată spre minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei principale, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de stările și circumstanțele în care a fost comisă fapta, dar și de persoana inculpatului, Înalta Curte apreciază că realizarea în mod eficient a scopului preventiv și educativ al pedepsei și obținerea în mod real a reeducării și reintegrării sociale pot fi garantate și fără executarea propriu-zisă a pedepsei, respectiv prin suspendarea executării acesteia sub supraveghere , în conformitate cu prevederile art. 91 Cod penal pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) Cod penal, în cauză fiind deopotrivă îndeplinite și celelalte condiții instituite de lege cu privire la posibilitatea acordării beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prevăzute de art. 91 alin. (1) Cod penal, în sensul că pedeapsa aplicată este de cel mult 3 ani închisoare, iar anterior nu a mai suferit vreo altă condamnare”, explică judecătorii ICCJ în motivarea lor.

Rector trimis la muncă la Arhiepiscopie

Fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, actual rector al Universității Politehnica București a fost trimis de judecătorii ICCJ, care l-au condamnat, în 31 martie, la o pedeapsă cu suspendare de trei ani, la muncă în folosul comunității la Arhiepiscopia Bucureștilor sau ADP Sector 1.

Totodată judecătorii au confiscat de la Costoiu aproape 270.000 de euro și au menținut sechestrele pe bunurile mobile și imobile ale acestuia.

„În baza art. 93 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: - să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta; - să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; - să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; - să comunice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Administrația Domeniului Public București - Sector 1 sau Arhiepiscopia Bucureştilor, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Conform art. 91 alin. (4) din Codul penal, atrage atenția inculpatului asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni, ale nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor dispuse pe durata termenului de supraveghere.

Pune în vedere inculpatului prevederile art. 96 din Codul penal referitoare la revocarea suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În baza art.112 lit.e) din Codul penal, confiscă de la inculpat suma de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), bunuri dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.

Menține măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr.458/P/2017 din data de 20.03.2018, astfel cum a fost modificată prin încheierea nr.309 din 17 mai 2018 a Judecătorului de Cameră preliminară de la Înalta Curte (dosar nr.802/1/2018), până la concurenţa sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin: - cotă parte de 1 din imobilul situat ..., constând în teren intravilan în suprafa?ă de 1.900 mp din acte ?i de 1.732 mp - măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. ... a loc. ... – O.C.P.I. ... – B.C.P.I. ...; - cotă parte de 1 din imobilul situat în ...., constând în teren intravilan în suprafa?ă de 5.100 mp din acte ?i de 5.307 mp - măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. ... a loc. ... – O.C.P.I. ... – B.C.P.I. ... În baza art.274 alin.(1) din Codul de procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 145.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi ai inculpatului, în sumă de 300 lei, rămâne în sarcina statului. Cu drept de apel, pentru procuror ?i păr?i, în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 31 martie 2022”, au mai notat magistrații ICCJ în minuta deciziei de joi.

Decizie grea...

Instanța supremă a amânat până în prezent de trei ori luarea acestei decizii în cazul fostului demnitar.

Costoiu este judecat pentru fapte de mare corupție referitor la un document semnat de acesta în locul fostului ministru după pretinse înțelegeri prealabile cu fostul tenisman și afacerist Dinu Pescariu privind administrarea Bazei sportive „Cutezătorii„.

Astfel, instanța supremă a finalizat, în 16 decembrie 2021, cercetarea judecătorească în dosarul de mare corupție al fostului secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, acuzat de semnarea unui act ce ar fi produs un prejudiciu major statului român legat de modul de utilizare al Bazei sportive Cutezătorii.

La termenul final instanța a ascultat pledoaria procurorului DNA care a explicat în detaliu de ce se impune condamnarea fostului oficial la o pedeapsă de aproape zece ani de închisoare cu executare în regim de detenție.

Astfel, procurorul Direcției a reluat expunerea celor petrecute pe parcursul anchetei dar și a procesului de la instanță și la final a cerut condamnarea lui Costoiu la o pedeapsă cuprinsă între limitele de 4 și 14 ani.

A semnat total ilegal...

„Costoiu a semnat acest act fără să existe o hotărâre si împotriva legii existente în vigoare.

Din declarația Ecaterinei Andronescu a rezultat că el a semnat acest document fără încuviințarea sa.

Ecaterina Andronescu a recunoscut, ca martor, că a fost abordată de Dinu Pescariu pentru încheierea acestui act dar l-a refuzat.

Ea spune ca nu și-a dat acordul. Declarația lui Dinu Pescariu junior trebuie înlăturată ca nefiind sinceră.

Latura subiectivă, spunem noi, e că acesta (Mihnea Costoiu - n.r.) a săvârșit fapta cu intenție.

Intenția rezultă din lipsa solicitărilor avizelor pentru semnarea acestui act.

Toate aceste semnături invocate au fost falsificate. Martorii a căror semnături apar pe documentul incriminat nu își recunosc semnăturile.

Martorii au fost chemați în ultima zi de mandat noaptea târziu pentru a semna.

El a încercat obținerea acestor semnături dar nu a reușit tocmai pentru că acest contract nu a fost întocmit in mod legal”, a explicat magistratul de la DNA.

Profesori și elevi umiliți la Baza Cutezătorii, păstorită de Pescariu

„Amintim că profesorilor de sport nu li se permitea accesul în incinta bazei, bun domeniu public.

Nu puteau executa antrenamentele pe terenurile puse la dispoziție de fundația Dinu Pescariu.

Copiii priveau de pe margine iar orele de sport deveniseră inexistente după semnarea acestui act adițional.

Actul de locațiune din 2004 era încă în vigoare și nu mai era necesară încheierea vreunui nou act adițional la contract, așa cum corect a întărit și martora Ecaterina Andronescu.

Pe nota semnată spune martora, ea a statuat luarea la cunoștință dar nu și aprobarea semnării unui nou contract”, a mai punctat procurorul anticorupție.

Doar semnătura lui Costoiu a produs efecte

„Și dacă am pleca de la premisa apărării, respectiv că actul a existat și a fost semnat de Andronescu, iar el nu a făcut decât să îndrepte o eroare materială, ajungem la efectivitatea faptului că doar actul său a produs efecte juridice.

Răspundea penal și Ecaterina Andronescu dacă ar fi semnat un act de genul cu consecința producerii acestor efecte juridice precizate anterior.

Prejudiciul constatat este de zece milioane de lei.

E diferența de chirie dintre cât trebuia să încaseze ministerul și cât încasa de fapt fundația Dinu Pescariu după încheierea acestui contract.

Evaluarea expertului Bălășoiu. Nu este obiectivă. Ea spune ca valoarea bazei Liei Manoliu este una mai mare decat valoarea bazei Cutezătorii doar pentru ca e mai centrală.

Da. Baza Lia Manoliu e mai centrala. Dar nu poate susține doamna expert că o bază sportivă aflata în centrul Bucureștiului, unde poluarea fonica si atmosferică este mai mare decat pentru o baza aflata la marginea unui lac departe de trafic.

A comparat și cu baza sportiva Steaua. Aceea este o baza sportiva închiriată fragmentat si nu cut totul. Iarasi nu putem compara.

Privind locația foarte bună a Bazei Cutezătorii vedeți actele legale istețe care plasează qceataa baza intr-o zona foarte bună și dotarea unității cu mobilier modern.

Pescariu afirma la urmarire ca atunci in 2003 a preluat un maidan. Așa spunea el.

Expertul a scos sub un euro pe metru pătrat pentru aceaatsa bază ceea ce reprezinta costul unui metru de teren extravilan.

Nu se poate reține așa ceva deci expertiza trebuie înlăturată”, a mai precizat magistratul anticorupție.

Condamnare spre zece ani cu executare

„Sunt întrunite toate elementele faptei de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Fapta a fost cu intenție. Legea penala favorabilă inculpatului Costoiu este legea nouă. Limitele sunt între 4 și 14 ani.

Pedepsiți inculpatul și aplicați o pedeapsă cu executare orientată spre mediu pentru acesta. Cerem orientarea spre mediu și nu spre maxim având în vedere și trecerea a aproape 13 ani de la săvârșirea faptei.

Interziceți drepturile civile subsecvente condamnării penale.

Men nu s-a constituit parte civila dar vă solicităm să confiscați sumele de bani de la Mihnea Costoiu”, a încheiat procurorul de la DNA.

Fostul secretar de stat în Ministerul Educației, și om de bază al fostului ministru Ecaterina Andonescu, Mihnea Costoiu, s-a prezentat, joi la ICCJ unde instanța va asculta pledoariile finale din dosarul de mare corupție denumit „Baza Cutezătorii”.

La termenul de joi al procesului procurorul Direcției Naționale Anticorupție va reaminti judecătorilor faptele imputate fostului demnitar, probele concrete pe care acestea se intemeiază, profilul celui judecat iar la final vor spune ce pedeasă consideră că se impune a fi stabilită în cazul acestuia.

Dosarul de mare corupție al fostului secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, în care este judecat privind încheierea unui act adițional ce continua un contract din 2004 dintre minister și Fundația Omului de afaceri Dinu Pescariu, a ajuns la final.

Judecătorii instanței supreme au finalizat cercetarea judecătoarească în acest caz după audierea pentru prima oară a celui judecat și administrarea tuturor probelor anchetatorilor DNA.

Astfel, la termenul de joi al procesului, judecătorii vor asculta pledoaria finală a apărării ex-secretarului de stat dar și a acuzatorilor Direcției.

Pentru prima oară...

Fostul ministru și secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu, a dat, joi, prima declarație în legătură cu acuzațiile de mare corupție privind încheierea unui act adițional ce continua un contract din 2004 dintre minister și Fundația Omului de afaceri Dinu Pescariu, acesta din urmă, artizan al afacerii Microsoft.

Concret, deși a fost pus sub acuzare în octombrie 2017 de către procurorii DNA Mihnea Costoiu nu a dat nicio declarație până în prezent, prevalându-se astfel de dreptul la tăcere.

La termenul de joi al procesului de mare corupție Costoiu a dat o amplă declarație din care reiese că artizana reală a actului adițional de continuare a afacerii începută în anul 2004 de minister cu Fundația afaceristului Pescariu, ar fi chiar ministrul în funcție din 2009, Ecaterina Andronescu.

Costoiu a explicat în detaliu argumentele pentru care nu putea acționa fără știința sau mai ales girul ministrului și că actul semnat de el era o îndreptare de eroare materiale la realul act adițional semnat la acea vreme de către fostul demnitar invocat.

„Am semnat ca la notar...”

Judecătorii ICCJ i-au amintit lui Costoiu, înainte de depoziția sa, că la DNA a uzat de dreptul la tăcere și i-au explicat că are în continuare acest drept.

„Iccj la dna v-ați prevalat de dreptul la tăcere. Să ne spuneți tot ce știți legat de acel act adițional și în ce condiții a fost semnat de dumneavoastră.

Erați secretar de stat? Acel contract era din 2004, cel cu fundația Dinu Pescariu. Era pe zece ani...

Costoiu: Da. În 2009 eram secretar de stat la ministerul Educației. În februarie - noiembrie 2009. Eram numit la recomandarea doamnei Andronescu Ecaterina.

Insist să spun că am fost numit la solicitarea doamnei Andronescu pe baza relației de încredere acumulată în peste 10 de ani de colaborare, la acea vreme. E important să spun ca am primit dreptul de a semna în locul dumneaei în lipsa sa.

Erau trei ordine de ministru ce vizau atribuții stabilite de dumneaei mie. Niciodata nu am semnat vreun act fără știința dumneaei. Ea cunoștea totul în minister.

Eu nu decideam în locul ministrului. Nu exista să semnez altceva decât ce indica dumneaei.

Contractul inițial nu are semnătura mea. La momentul semnării acestui act mi-a fost prezentat actul adițional cu eroarea materială ce trebuia rectificat.

Spun foarte categoric: nu am încheiat eu actul adițional, cel efectiv. Eu am semnat o îndreptare de eroare materială la cererea doamnei privind acel act invocat.

Am semnat practic un act adițional rectificativ. Aveam în față actul adițional cu eroarea materială. Eroarea materială era aceea că pe el scria Fundatia Dinu Patriciu dar deținea toate datele fundației Dinu Pescariu. Trebuia practic scris Dinu Pescariu în loc de Patriciu.

Ca sa fac o comparație. Am semnat ca la notar practic. Am semnat actul care corecta actul adițional semnat de doamna Andronescu. Eu nu am intervenit pe actul de îndreptare a actului adițional”, s-a scuzat fostul demnitar în fața magistraților.

Ecaterina Andronescu a semnat actul adițional...

„Eu nu am negociat, nu am făcut verificări, nu am făcut vreun demers. Doar am semnat o îndreptare de eroare. Niciodată nu am participat la vreo negociere.

Iccj: cum explicații că apar semnături ale direcțiilor de specialitate??

Costoiu: Pe actul semnat de doamna ministru (Ecaterina Andronescu - n.r.) erau aceste semnături si avize ale directorilor direcțiilor de specialitate.

Înainte de remedierea erorii am vorbit telefonic cu doamna ministru (Ecaterina Andronescu - n.r.) pentru că nu știam ce era de făcut. Ea a spus expres să refac actul în sensul de a corecta numele de Patriciu cu cel de Pescariu la fundație.

Am procedat așa și am semnat ca reprezentant al ministerului. Nu am avut vreo negociere cu cineva de la Fundația Dinu Pescariu sau cu vreo altă persoană pe tema acelui act adițional.

Eu nu mi-am pus problema ca pe actul semnat de mine să iau în prealabil semnăturile directorilor direcțiilor din minister. Actele au rămas acolo la ministerul Educației.

Iccj: actul a fost înregistrat?

Costoiu: De bucătăria actului s-au ocupat secretariatele. La mine nu a rămas absolut nimic.

Eu am dat curs doar solicitărilor venite de la doamna Ecaterina Andronescu de îndreptare a erorii materiale.

Când am semnat actul adițional nu am avut la dispoziție contractul de locațiune din 2004 privind Baza Cutezătorii.

Iccj: Când ați semnat nu v-a preocupat să îl vedeți?

Costoiu: Repet și insist. Era un contract finalizat. Eu eram chemat pentru îndreptarea unei erori într-un act adițional deja finalizat. Nu mi-am pus niciodată problema de analiza a fondului actului”, a mai explicat fostul oficial de la Educație.

Este de menționat că actul adițional eronat întocmit nu putea avea efecte juridice astfel că în vigoare a rămas actul semnat de fostul secretar de stat Mihnea Costoiu, act despre care anchetatorii DNA afirmă că ar fi fost semnat cu încălcarea legii.

Acuzații...

Procurorii DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupției au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, în 26 martie 2018 a fostului secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, Mihnea Costoiu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În rechizitoriul transmis judecătorilor instanței supreme procurorii DNA au notat că în perioada martie – septembrie 2009, Costoiu, cu încălcarea dispozițiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundația “Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (R.A.-A.P.P.S.).

Costoiu vs. MEC

Actul adițional, mai notau anchetatorii DNA, a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitații publice în condițiile legii, precum și în lipsa avizului direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului.

Mai mult, acest document a fost încheiat în condițiile în care Ministerul Educației Naționale intentase proces Fundației „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, proces care, în perioada respectivă, se afla în curs de judecată (terenurile și construcțiile aferente Bazei Cutezătorii fuseseră trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea de Guvern nr. 160/2005).

Situația creată prin semnarea actului adițional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educației Naționale solicitase încetarea contractului de locațiune.

Prejudiciul...

Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educației Naționale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 de euro reprezentând diferența dintre valoarea reală de piață a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) și suma efectiv plătită de Fundația “Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018).

Până la momentul întocmirii rechizitoriului Ministerul Educației Naționale nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în cauză.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparţin inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Față de suspecții Păunică Mihai, Ispas Gabriel Liviu și Leahu Gabriel a fost dispusă soluția clasării, având în vedere că prin raportul de expertiză criminalistică dispusă în cauză s-a stabilit că semnăturile de pe actul adițional la contractul de locaţiune nu au fost executate de aceștia.

De asemenea, a fost dispusă soluția clasării și față de inculpatul Pescariu Dinu Mihail, deoarece nu există probe pentru a atrage răspunderea penală a acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.