DW: Rusia a fentat prin corupție sistemul electoral din Moldova

Tehnologiile rusești de corupere a alegătorilor au dat roade la alegerile locale generale de duminică din Republica Moldova. O analiză de Vitalie Călugăreanu.

Partidele pro-ruse au obținut un scor electoral care le permite să hărțuiască guvernarea centrală pro-europeană și să spere la o revanșă în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025. În pofida excluderii din cursa electorală a partidului „Șansa”, controlat de oligarhul fugar conectat la Kremlin, Ilan Șor, a funcționat „planul B” al Kremlinului, prin redirecționarea rapidă a alegătorilor loializați prin corupție către candidații de rezervă rămași în cursă. Autoritățile pro-europene nu au făcut nimic pentu a zădărnici acest „plan B” al Moscovei.

Divizarea țării prin guvernări locale ostile cursului pro-european

După ce și-a pus guvernator în Autonomia Găgăuză (în sudul țării), planul Rusiei la alegerile locale de duminică, 5 noiembrie, din Republica Moldova a fost să obțină victoria în alte două orașe-cheie: Bălți (la nord) și Orhei (la centru), pentru a putea exploata ulterior aceste regiuni ca noi focare de separatism. La Orhei s-a reușit din primul tur de scrutin propulsarea unui candidat total necunoscut la funcția de primar iar la Bălți candidatul susținut tacit de gruparea pro-Kremlin a trecut în turul doi. La fel, este vorba de un candidat necunoscut, pe care jurnaliștii nu l-au văzut niciodată.

La alegerile de duminică, Rusia a aplicat tactica „regionalizării” – a studiat preferințele politice și geopolitice ale electoratului din orașele-țintă și a propulsat candidați (inclusiv sub drapele false) în funcție de aceste preferințe electorale ale băștinașilor. Prin intermediul grupării Șor, Moscova a promovat inclusiv candidați de rezervă, pe care i-a activat rapid după ce exponenții partidului „Șansa” au fost excluși toți din cursa electorală, pe motivul finanțării ilegale de către Rusia.

Moscova și-a testat tehnologiile de corupere a alegătorilor mai întâi la Bălți în 2021, când exponenta partidului „Șor” (scos între timp în afara legii), Marina Tauber, a fost la un pas să ajungă primar. Apoi, în Autonomia Găgăuză în luna mai 2023, prin victoria Eugeniei Guțul la alegerile pentru funcția de guvernator al regiunii autonome Găgăuzia. Deși există un dosar penal pentru coruperea alegătorilor, în care Guțul este vizată, acesta bate pasul pe loc.

Victorie sub drapel fals pro-european la Chișinău

Tactica „regionalizării” aplicată de către Rusia a dat rezultate și în capitala Republicii Moldova. Primar de Chișinău din primul tur de scrutin a fost reales duminică cu 50,52% din voturi Ivan Ceban – un fost fruntaș comunist, ulterior socialist pro-rus, care declara în 2014 că „Acordul de Asociere a Moldovei cu UE va duce țara spre o catastrofă” și blama acordurile de parteneriat cu NATO.

La alegerile de duminică, Ceban a candidat sub drapel pro-european fals, fiind liderul unui partid nou (MAN), pe care l-a creat cu puțin timp în urmă. Și-a schimbat și retorica în raport cu România. După ce ani la rând a promovat narațiunile rusești despre existența „limbii moldovenești”, anul trecut Ceban s-a răzgândit spunând că moldovenii vorbesc limba română iar unii politicieni români s-au grăbit să-l invite la București și să pozeze alături de el, spălându-i imaginea de politician pro-rus.

Principalul oponent al lui Ivan Ceban a fost candidatul PAS (partidul guvernării pro-UE) la funcția de primar de Chișinău, Lilian Carp. Acesta a adunat doar 28,23% din voturi. În Consiliul Municipal, PAS și MAN (partidul lui Ceban) vor avea însă un număr egal de mandate de consilier – câte 20. Socialiștii (pro-ruși) vor avea 6 mandate, comuniștii (pro-ruși) – 2, iar alte trei partide (dintre care două pro-ruse) vor avea câte un mandat.

Guvernarea centrală, plasată în opoziție la nivel local

La nivel național, PAS s-a clasat pe primul loc în 19 consilii raionale din cele 32, dar în niciunul nu a obținut majoritatea. PAS s-a clasat pe primul loc cu 30,74% inclusiv la alegerile pentru Consiliul raional Orhei – acolo unde funcția de primar a fost câștigată de un candidat absolut necunoscut (de rezervă) cu 57,59%, propulsat de condamnatul fugar Ilan Șor. PAS a anunțat că va contesta rezultatul alegerilor locale de la Orhei, acuzând „o adevărată operațiune specială de fraudare a scrutinului”.

Așa cum arată acum tabloul electoral, alianțele în consiliile locale la nivelul întregii țări ar putea fi formate fără PAS. Altfel spus, partidul care guvernează la nivel central ar putea fi trimis în opoziție la nivel local. Aceasta ar fi o dramă pentru partida pro-europeană, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025.

Semnal prost pentru Bruxelles în ajunul deschiderii negocierilor de aderare

Rezultatul alegerilor de duminică, 5 noiembrie, este un semnal prost pe care îl dau moldovenii în ajunul deciziei din decembrie 2023 a UE vizând deschiderea negocierilor de aderare a țării la UE. Anterior, autoritățile moldovene și SUA au denunțat numeroase tentative ale Rusiei de a bloca parcursul european al Moldovei prin destabilizarea țării.

Vineri, 3 noiembrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a vorbit despre un „pericol fără precedent la adresa securității Moldovei”. Potrivit lui, prin intermediul oligarhilor moldoveni fugari (Șor și Plahotniuc), Rusia a trimis sume uriașe în Moldova pentru coruperea alegătorilor. În ultimele zile de campanie electorală, poliția moldovenească a reținut mai multe persoane care împărțeau plicuri cu bani potențialilor alegători în orașele Bălți, Orhei și Comrat. Există informații conform cărora au fost oferite plicuri cu câte 50 sau chiar 300 de euro pentru un vot.

„Kremlinul nu o să se resemneze ușor. Continuă să influențeze procesele politice din Moldova. Trebuie să ne opunem prin vot în turul doi acestei politici murdare a Rusiei de a ne bloca parcursul nostru european. Miza este mult mai mare și nu avem dreptul să permitem unor interlopi și dictatori să hotărască viitorul Republicii Moldova”, a menționat duminică, după încheierea procesului de votare, liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

Turul doi al alegerilor locale din Moldova va avea loc peste două săptămâni.

o analiză DW preluat de Rador Radio Romania