Premium
Alocarea a cel puțin 6,9% din Produsul Intern Brut pentru sănătate de către fiecare guvern din Uniunea Europeană sau din Europa ar putea conduce la stoparea fenomenului migrației, la creșterea calității actului medical și la echilibrarea sistemelor sanitare din regiune, a declarat, vineri, Victor Eșanu, președintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR), într-o conferință de presă, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, toate sindicatele care fac parte din Federația Europeană a Medicilor Salariați (FEMS) vor solicita acest lucru guvernelor din țările lor, după care vor merge cu această propunere la Comisia Europeană și la Parlamentul European. "În țările în care procentul din PIB (alocat sănătății — n. r.) este mai mic, mortalitatea este mai mare, iar speranța de viață este mai mică. Făcându-se această cercetare, raportată la procentul din PIB per capita — pentru că sunt țări care au populație mai mică și un PIB mai mare sau un PIB mai mic, dar o populație mai mare — s-a constatat că dacă fiecare guvern din UE sau Europa ar aloca măcar 6,9% din PIB, am putea stopa fenomenul migrației, am putea crește calitatea actului medical, am putea echilibra sistemele sanitare din Europa, pentru că se discută și despre fenomenul migrației, care este un fenomen îngrijorător, mai ales în țările Europei de Est, care rămân fără medici. Așadar, 6,9% din PIB se consideră un procent minimal pentru alocarea pentru sănătate. Acest lucru a fost constatat și am ajuns la concluzia că toate sindicatele din Federația Europeană vor anunța acest lucru către guverne, printr-o conferință de presă, după care se va organiza o delegație și vom merge cu această propunere la Comisia Europeană și la Parlamentul European", a declarat Victor Eșanu.
Acesta a făcut referire și la salarizarea medicilor, în opinia sa un medic rezident trebuind să primească două salarii medii pe economie, iar un medic la vârful carierei să aibă trei salarii medii pe economie. "Pentru ca în țările din Europa de Est — că sunt țări ca România, Bulgaria, Cehia, Polonia, care sunt exportatoare de creiere — acest fenomen al migrației să fie stopat, s-a constatat că ar trebui salarizarea medicului să fie între 2 și 3 salarii medii pe economie din țara respectivă. Cu alte cuvinte, un medic începător, un rezident, ar trebui să înceapă cu două salarii medii, iar un medic în vârful carierei să ajungă la 3 salarii medii pe economie din țara respectivă", consideră Eșanu.
Liderul sindical a susținut și că orice lucrător trebuie să primească o zi liberă după 24 de ore de muncă sau o gardă de 24 de ore, el atrăgând atenția asupra faptului că "un medic poate face greșeli dacă intră în sala de operație după o gardă de 24 de ore". "O altă solicitare a FEMS este cea care se referă la respectarea Directivei 88/2003. Vorbim despre directiva timpului de muncă, iar directiva spune clar că, după o tură de 24 de ore sau după o gardă de 24 de ore, orice lucrător trebuie să primească o zi liberă de 24 de ore. Într-adevăr, directiva se respectă destul de greu în toată Europa, așa încât unele țări au spus să modifice directiva, iar noi am avut o mișcare, anume să nu se modifice directiva, ci să se respecte, deoarece ține de drepturile pacientului. Un medic, după 24 de ore de gardă, dacă intră din nou în sala de operație, din cauza oboselii este supus greșelilor. Deci, practic, este o directivă care apără interesele pacientului", a explicat Victor Eșanu.
În altă ordine de idei, președintele CFSMR a mai solicitat modificarea de urgență a Legii malpraxisului. "Asigurarea de malpraxis în toată Europa este colectivă, din bani publici. Cu alte cuvinte, pentru cazurile de malpraxis, instituția publică se asigură, și nu medicul ori alt personal angajat, așa cum se întâmplă la noi. Dacă se consideră că medicul a greșit, unitatea se întoarce împotriva acestuia în vederea recuperării prejudiciului. Această practică are în vedere în primul rând interesul pacientului, care poate fi despăgubit mai direct și mai ușor. În consecință, solicităm modificarea de urgență a Legii malpraxisului și a Legii 95/2006 pentru a putea armoniza legislația internă cu cea europeană în acest sens", a subliniat el.
În plus, Victor Eșanu a mai solicitat decontarea serviciilor farmaceutice de către Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate, modificarea normativelor Ministerului Sănătății cu specificarea clară a farmacistului ca parte integrantă a personalului medical și salarizarea farmacistului 1:1 cu cea a medicului. La rândul său, prezent la conferință, președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a subliniat că România reprezintă prima sursă de migrație în spațiul european și probabil situația nu se va schimba dacă politicile actuale vor continua, pentru că presiunea pe oamenii calificați va crește.
