Decizia fără precedent a preşedintelui american Donald Trump de a bombarda trei instalaţii nucleare iraniene a adâncit temerile privind extinderea conflictului din Orientul Mijlociu.
Alăturându-se Israelului în cea mai mare acţiune militară occidentală împotriva Republicii Islamice de la revoluţia din 1979, lumea se pregăteşte acum pentru răspunsul Iranului, informează The Guardian, relatează News.ro.
Analiştii spun ca una dintre modalităţile prin care Iranul ar putea riposta este închiderea strâmtorii Ormuz, o rută comercială vitală, prin care trec zilnic peste o cincime din rezervele mondiale de petrol, 20 de milioane de barili, şi o mare parte din gazul lichefiat.
Iranul a ameninţat în trecut că va închide strâmtoarea, ceea ce ar restricţiona comerţul şi ar afecta preţurile mondiale ale petrolului, dar nu a pus niciodată în aplicare această ameninţare.
Ce este strâmtoarea Ormuz?
Fiind unul dintre cele mai importante puncte de trecere pentru transportul petrolului din lume, strâmtoarea Ormuz are o importanţă geostrategică pentru Statele Unite şi nu numai, întrucât puterea economiei mondiale depinde în mare măsură de fluxul de petrol.
Strâmtoarea se află între Oman şi Iran şi leagă Golful Persic, la nord, de Golful Oman, la sud, şi de Marea Arabiei, mai departe.
Are o lăţime de 33 km în punctul său cel mai îngust, iar banda de navigaţie are doar 3 km lăţime.
De ce este atât de importantă?
Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol trece prin strâmtoare. Între începutul anului 2022 şi luna trecută, aproximativ 17,8 milioane până la 20,8 milioane de barili de ţiţei, condensat şi combustibili au trecut zilnic prin strâmtoare, potrivit datelor firmei de analiză Vortexa.
Membrii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) – Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Irak – exportă cea mai mare parte a ţiţeiului prin strâmtoare, în principal către Asia.
Flota a V-a a SUA, cu baza în Bahrain, are sarcina de a proteja transportul comercial în zonă.
Ce s-ar întâmpla dacă ar fi închisă?
Închiderea strâmtorii are avantajul de a fi un mijloc de a impune un cost direct lui Trump, deoarece ar declanşa o creştere a preţului petrolului cu un efect inflaţionist aproape imediat în SUA şi în întreaga lume.
Dar ar fi, de asemenea, un act de autovătămare economică dramatică. Petrolul iranian foloseşte aceeaşi poartă de acces, iar închiderea Ormuz riscă să atragă în război statele arabe din Golf, care au criticat dur atacul israelian, pentru a-şi proteja propriile interese.
În special, închiderea strâmtorii ar afecta în mod semnificativ China. A doua economie mondială cumpără aproape 90 % din exporturile de petrol ale Iranului, care fac obiectul sancţiunilor internaţionale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a solicitat Chinei să contribuie la împiedicarea Iranului să închidă strâmtoarea, declarând pentru Fox News: „Încurajez guvernul chinez de la Beijing să îi contacteze în acest sens, deoarece depind în mare măsură de strâmtoarea Ormuz pentru petrolul lor”.
„Dacă vor face acest lucru, va fi o altă greşeală teribilă”, a adăugat el, „Este sinucidere economică pentru ei dacă o fac”.
Există deja informaţii conform cărora unele superpetroliere au făcut cale întoarsă în această cale navigabilă strategică în urma atacurilor americane.
Ce a spus Iranul despre strâmtoarea Ormuz?
Postul de televiziune iranian Press TV a relatat că parlamentul iranian a aprobat o măsură de închidere a strâmtorii Ormuz, dar că decizia finală va aparţine liderilor de vârf ai Iranului.
Duminică, ministrul de externe al Iranului, Seyed Abbas Araghchi, a făcut aluzie la ceea ce ar putea fi un răspuns fără termen limită, afirmând că decizia lui Trump de a bombarda Iranul „va avea consecinţe veşnice”.
În primele sale comentarii de la aderarea SUA la războiul Israelului împotriva ţării sale, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Israelul a comis o „greşeală gravă” şi „trebuie pedepsit”, dar nu a făcut nicio referire la strâmtoarea Ormuz.
FRANCE 24: Războiul Israel-Iran: Prin blocarea strâmtorii Ormuz, Teheranul "și-ar semna condamnarea la moarte"
De la începutul războiului cu Israelul, oficialii iranieni au amenințat că vor închide strâmtoarea Ormuz, prin care trece 20% din petrolul mondial. O carte în mâinile Republicii islamice care îngrijorează economia globală, dar pe care Teheranul nu o poate folosi fără a se pune în pericol.
Poate războiul dintre Iran și Israel destabiliza economia globală? Aproximativ o cincime din petrolul brut mondial trece prin strâmtoarea Ormuz, care se învecinează cu coasta iraniană, informează France 24 într-o analiză, relatează Rador Radio România.
Lung de 212 km, acest braț de mare are o lățime de doar aproximativ patruzeci de kilometri în punctul său cel mai îngust.
Apele puțin adânci obligă, de asemenea, navele mai mari să folosească rute de navigație late de doar câțiva kilometri, pe care Iranul le poate controla sau perturba cu ușurință.
Strâmtoare mică, mize uriașe
O strâmtoare îngustă, așadar, dar prin care trec anual nu mai puțin de 600 de miliarde de dolari din comerțul cu energie.
Închiderea sa "ar fi evident o problemă economică incredibilă, având în vedere efectul pe care l-ar avea asupra prețului petrolului", a declarat pentru BBC Sir Alex Younger, fostul șef al agenției de informații britanice MI6.
Acțiunea militară în strâmtoare este considerată cea mai probabilă metodă de perturbare a traficului maritim, amintește BBC: așa s-a întâmplat în timpul războiului Iran-Irak, din 1980 până în 1988, când ambele părți beligerante au folosit rachete și mine navale în golful Persic, perturbând semnificativ traficul maritim, fără a reuși să închidă complet strâmtoarea. Și în contextul actual, cu această amenințare au jonglat mai mulți oficiali iranieni. "Iranul are multe opțiuni pentru a răspunde dușmanilor săi", iar închiderea strâmtorii Ormuz este una dintre ele, a declarat recent Behnam Saeedi, membru al comisiei de securitate națională a parlamentului iranian. Afirmațiile sale au fost relatate de Reuters.
Ali Yazdikhah, un parlamentar iranian, a declarat că Iranul va continua să permită libera circulație prin strâmtoare atât timp cât interesele naționale vitale nu sunt amenințate.
Pe de altă parte, continuă el, perturbarea comerțului petrolier occidental în acest pasaj maritim ar fi "dreptul legitim" al Iranului dacă "Statele Unite intră oficial și operațional în război" pentru a sprijini Israelul.
Iranul are la dispoziție mai multe mijloace militare care pot perturba tranzitul. Acestea includ țintirea directă a navelor sau amplasarea de mine navale pe rutele de navigație, explică Adel Bakawan, cercetător asociat la Institutul Francez de Relații Internaționale și autor al cărții "Descompunerea Orientului Mijlociu. Trei rupturi care au schimbat istoria" (Tallandier).
O strâmtoare vitală… pentru Iran și aliații săi
Totuși, un parametru fundamental limitează presiunea pe care Teheranul o poate exercita asupra acestei treceri maritime: Iranul însuși este hiperdependent de strâmtoarea Ormuz. Este artera care leagă economia iraniană de cea a lumii.
"Între 80 și 90% din petrolul iranian este achiziționat de China, iar acesta tranzitează în principal prin strâmtoarea Ormuz", notează Adel Bakawan.
Contrariindu-şi principalul client, Teheranul s-ar priva, așadar, de un partener economic vital, având în vedere sancțiunile internaționale impuse de Washington.
Perturbarea tranzitului prin strâmtoarea Ormuz ar fi un obstacol pentru celălalt "manager" al strâmtorii: sultanatul Oman. "Acesta a menținut mult timp relații excelente cu vecinul său iranian", amintește Adel Bakawan.
Alegând calea militară pe acest braț întindere de mare, Iranul ar aduce războiul pe țărmurile Omanului, amenințând direct stabilitatea și securitatea sultanatului pașnic.
Vorbe iraniene, putere americană
Într-un astfel de context, cum ar trebui să interpretăm declarațiile pe care oficialii iranieni le fac în jurul strâmtorii Ormuz? Proclamate, dar niciodată aplicate, acestea constituie o formă de "descurajare" comparabilă cu cea a unei arme nucleare, potrivit unor experți citați de BBC Africa.
Acest efort de descurajare este însă limitat de puterea americană, analizează Adel Bakawan.
Dincolo de retorică, "iranienii fac tot posibilul pentru a-i împiedica pe americani să intre în război", subliniază cercetătorul IFRI.
O opțiune pe care Donald Trump nu a exclus-o niciodată. Joi, 19 iunie, Casa Albă a declarat că va lua o decizie cu privire la intervenția în campania militară a Israelului împotriva Iranului "în următoarele două săptămâni".
"Amenințările iraniene privind strâmtoarea Ormuz sunt cu adevărat semnul unui regim ajuns la capătul puterilor, care crede că nu mai are nimic de pierdut", analizează expertul.
Prin închiderea Strâmtorii Ormuz, Teheranul ar obliga Washingtonul să abandoneze toate canalele diplomatice, "decizând în favoarea intervenției militare", conchide Adel Bakawan: regimul mullahilor și-ar "semna astfel condamnarea la moarte".
Comentează