Un raport anual al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu a adus o veste pe care nimeni nu și-o dorește să o audă: chiar dacă toate angajamentele climatice ar fi respectate cu sfințenie, obiectivul fundamental al Acordului de la Paris va fi spulberat înainte de 2035.
Această proiecție nu vine de la activiști ecologiști alarmisti, ci dintr-o analiză riguroasă, realizată de zeci de oameni de știință mandatați de ONU. Cifrele sunt implacabile și redesenează brutal viitorul nostru climatic.
La prima vedere, raportul PNUE publicat recent pare să aducă câteva motive de speranță. Dacă toate planurile climatice naționale sunt aplicate integral, încălzirea globală ar atinge între 2,3 și 2,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului.
Comparativ cu cele 2,6 până la 2,8 grade Celsius anunțate în raportul precedent, aceasta ar putea fi percepută ca o victorie. Însă, această ameliorare aparentă este, în mare măsură, o iluzie statistică.
Oamenii de știință și-au rafinat metodele de calcul, ceea ce singur reprezintă o scădere de 0,1 grade Celsius din cele 0,3 afișate. Progresele politice reale contribuie la o reducere de doar 0,2 grade Celsius.
Mai rău, retragerea iminentă a Statelor Unite din Acordul de la Paris va șterge mecanic încă 0,1 grade Celsius din aceste avansuri modeste. Politicile implementate efectiv astăzi, spre deosebire de simplele promisiuni, ne îndreaptă către o încălzire de 2,8 grade Celsius.
Diferența dintre discurs și acțiune rămâne un abis. Anul trecut a marcat o cotitură deosebit de sumbră. Emisiile globale de gaze cu efect de seră au atins 57,7 gigatone echivalent CO₂, stabilind un nou record absolut.
Această creștere de 2,3% față de 2023 reprezintă de peste patru ori rata medie anuală de creștere înregistrată în anii 2010. Cel mai îngrijorător rămâne însă modul în care această explozie se distribuie pe sectoare.
Defrișările și incendiile de pădure
Defrișările și schimbarea destinației terenurilor au generat singure 53% din creșterea totală. Incendiile de pădure de amploare, combinate cu condițiile climatice exacerbate de fenomenul El Niño, au transformat întinderi vaste de păduri din prețioase puțuri de carbon în surse masive de emisii.
Din punct de vedere geografic, China și India înregistrează cele mai mari creșteri absolute, în timp ce Indonezia deține tristul record al celei mai rapide creșteri relative. Matematica climatică este implacabilă.
Pentru a menține încălzirea la 2 grade Celsius, ar fi necesară o reducere a emisiilor de 35% până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2019. Pentru a păstra obiectivul de 1,5 grade Celsius, această reducere ar trebui să ajungă la 55%.
Or, implementarea completă a tuturor planurilor climatice actualizate ar permite doar o scădere de 12 până la 15%. Cifrele pur și simplu nu se potrivesc.
Doar șaizeci de țări, responsabile pentru 63% din emisiile mondiale, au respectat termenul limită de 30 septembrie pentru a-și actualiza strategiile naționale. Celelalte promisiuni vor sosi treptat până la COP30, care începe pe 10 noiembrie în Brazilia.
Mai îngrijorător este faptul că aceste planuri climatice evită cu grijă să atace frontal inima problemei. Doar 62% dintre ele prevăd reducerea utilizării combustibililor fosili în mixul energetic național, deși cărbunele, petrolul și gazele rămân principalii responsabili pentru dereglarea climatică.
'Depășirea pragului de 1,5 grade Celsius se va produce'
Oamenii de știință din cadrul PNUE adoptă acum un limbaj neobișnuit de direct: depășirea pragului de 1,5 grade Celsius se va produce, probabil, în cursul următorului deceniu. Revenirea ulterior sub acest nivel va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă conform unor scenarii.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, reformulează miza cu pragmatism: trebuie acum să ne asigurăm că această depășire este cât mai mică și cât mai scurtă posibil, screi curiozitate.ro.
Aceasta va necesita nu doar reduceri drastice ale emisiilor, ci și eliminarea dioxidului de carbon deja prezent în atmosferă, prin intermediul pădurilor și al tehnologiilor de captare, încă foarte costisitoare.
Inger Andersen, directoarea PNUE, menține, cu toate acestea, un discurs voluntarist: soluțiile există deja, de la energiile regenerabile ieftine la reducerea emisiilor de metan.
În cel mai optimist scenariu, în care toate țările și-ar respecta promisiunile de neutralitate carbon până în 2050, încălzirea ar putea fi menținută la 1,9 grade Celsius.
Rămâne însă de văzut dacă acest optimism se bazează pe o ipoteză din ce în ce mai fragilă: că angajamentele vor fi, în sfârșit, urmate de fapte.
Comentează