Premium
„Cred că Republica Moldova, din păcate, nu poate evita un lockdown, dar am îngrijorări referitoare de modul în care guvernul va compensa costurile lui economice”.
Declarația a fost făcută de directorul Expert-Grup, economistul Adrian Lupușor, transmite oficial.md.
„Dacă și va fi instituit un lockdown în acest an, acesta nu cred că se va transforma în recesiune economică. Economia își va încetini ritmul, dar nu va fi o așa cădere cum a fost în 2020.
Problema este că cel mai probabil, dacă acest lockdown nu va fi corelat cu măsuri compensatorii pentru firme și populație, noi am putea vedea o creștere a ratei de falimentări în sectorul privat și o creștere a șomajului, a sărăciei în rândul populației, în special al populației cu venituri mici. Aici chiar există riscuri”, a comunicat economistul pentru Europa Liberă.
Două instrumente trebuie să fie implementate pentru a compensa costurile lockdown-ului, susține Adrian Lupușor.
„În primul rând, un program amplu de garanții de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii pentru a facilita accesul acestora la creditele bancare unde există un exces de lichidități și trebuie oferite acele garanții pentru a facilita extinderea întreprinderilor la creditul bancar și a doua măsură este compensarea în proporție de circa 75 la sută a salariilor reduse sau a salariilor pierdute pentru angajații care vor avea de suferit în urma lockdown-ului.
În paralel, guvernul trebuie să comunice mai activ cu populația despre necesitatea instaurării acestui lockdown și trebuie să simplifice procedurile birocratice pentru firme și populație pentru a putea accesa aceste forme de suport”, comunică economistul.
Resurse în buget se vor găsi, adaugă Lupușor.
„După cum am spus, în pofida crizei, sistemul de finanțe publice a fost menținut într-un regim acceptabil și se pot găsi resurse pentru aceste programe de suport, trebuie de redus și alte cheltuieli neprioritare și astăzi, cu părere de rău, inclusiv investițiile capitale sunt cheltuieli neprioritare și trebuie direcționate către evitarea creșterii nivelului de sărăcie și creșterea ratei de faliment în sectorul privat și, nu în ultimul rând, trebuie de apelat mai mult la suportul partenerilor de dezvoltare, pe de o parte, dar și guvernul poate să majoreze fluxurile pe intern și pe extern, pentru că nivelul datoriei de stat permite acest lucru”, a mai comunicat economistul.
