Premium
Toată lumea aşteaptă o soluţie magică pentru a ajunge Germania din urmă. O societate antreprenorială este îndeajuns pentru a crea premisele potrivite, nu guvernul construieşte economia, ci antreprenorii şi businessurile, a spus economistul polonez Witold Orlowski, invitat special al Galei ZF 2019, potrivit Mediafax.
Orlowski spune că Polonia are aceeaşi problemă pe care o are şi România.
„Ne plângem de toate neajunsurile tranziţiei, despre ce s-a întâmplat, despre politicieni, despre problemele pe care le avem. Și oameni uită în ce formă era Polonia, sau chiar România, acum 30 de ani şi ce am reuşit să schimbăm în 30 de ani. În general, oamenii nu se gândesc cum era atunci, ci se compară cu germanii, se întreabă de ce salariile sunt aşa mici comparativ cu cele din Germania”.
Economistul a spus că în urmă cu 30 de ani, salariul lunar era egal cu salariul unui german pentru 2-3 ore de muncă. Salariul nici nu se putea compara în Germania față de Polonia sau România.
„Un mare succes al tranziţiei este că astăzi am ajuns în stadiul în care, deşi în continuare sunt mai mici, putem să comparăm salariile. Abia acum suntem comparabili. În Polonia în ultimii 30 de ani, ne întrebăm constant dacă ”Poate Polonia să ajungă din urmă Germania? Sau poate România? Toţi ne amintim că multe naţiuni voiau să prindă Germania din urmă, inclusiv Italia sau Franţa. La un punct, părea că sunt aproape, dar acum îşi dau seama cât de dificil este de fapt să ajungi din urmă Germania. De ce să vorbim despre asta? Nu pentru că vrem să calculăm în cât timp Polonia sau România va ajunge la paritate cu Germania ca productivitate. Trebuie să ne întrebăm ce trebuie să schimbăm în ţările noastre. Ne-am mutat de la o lume ciudată a consumului, unde nu ne puteam compara cu o economie de piaţă. Am început să fim economii normale, am început să avem succes. Astăzi, oamenii cumva uită de trecut, pentru că se uită doar la ziua de azi”.
Economistul a evidențiat recordul din OECD – cea mai lungă perioadă de creştere fără recesiune, de 28 de ani de creștere economică.
„Poate datorită antreprenorilor şi a ecosistemului. Şi românii sunt antreprenori. Dacă încurajezi o astfel de societate, te poţi confrunta altfel cu problemele legate de crizele globale, cu şocurile externe. În orice caz, o societate antreprenorială este îndeajuns pentru a crea condiţii bune, iar oamenii vor construi economia. Nu guvernul construieşte economia, ci antreprenorii şi businessurile”.
Experiența polonează este relevantă. „Nu aveam altă opţiune, aveam hiperinflaţie, PIB-ul nostru era aproape de faliment şi nu am avut foarte multe opţiuni, a trebuit să creştem relaţiile comerciale radical. Odată cu integrarea în UE în 2004 a fost momentul în care economia chiar a început să crească. În ultimii 30 de ani am început să beneficiem de faptul că avem Germania ca vecin.
Care sunt lecţiile din experienţa poloneză? Stabilizarea radicală şi deschiderea economiei. Asta e ceva ce România nu a avut.
În România a fost dificil să faceţi o stabilizare radicală, aceasta s-a făcut în timp. Ungaria şi Cehia se aflau într-un confort economic, dar chiar şi ei au trecut la o stabilizare radicală”.
Witold Orlowski spune că provocarea a fost crearea instituţiilor de piaţă. „Nu doar în Polonia. Dacă ne uităm la germani, când a picat zidul, toate soluţiile de masă şi instituţiile care supraveghează piaţa au fost copiate şi de cealaltă parte a zidului. Dar apoi Germania de Est a aflat că nu există scurtături. Dacă iei un sistem legal care nu este potrivit pentru contextul tău, s-ar putea să apară probleme mari.
Polonia a decis să construiască instituţii de piaţă noi, începând cu bursa. Trebuie reformate instituţiile publice. Acesta a fost cel mai dificil lucru. În Polonia nu am terminat încă reformele în acest sens. Am făcut prea puţine şi acum avem probleme cu instituţii prea birocratizare, care nu se mişcă cum ar trebui într-o economie dezvoltată.
Politicile fiscale şi financiare sunt extrem de importante şi trebuie să aibă continuitate. Polonia a urmat mai mult sau mai puţin acelaşi traseu pe acest segment, ceea ce a fost dificil, pentru că am avut miniştri de Finanţe cu idei diferite, iar fiecare dintre ei voia să schimbe total politicile de fiecare dată când se făcea o schimbare de mandat.
Dar în final au păstrat o continuitate. În Polonia s-a simţit o forţă a societăţii, care voia să treacă înspre ţările dezvoltate. Acum Polonia este printre cele mai entuziaste societăţi europene. Nu ca guverne, dar ca societăţi. Guvernele de la Varşovia s-au mai ciocnit de-a lungul timpului cu Uniunea Europeană, dar niciun premier nu îţi va spune <>.
După toate succesele suntem pe traseu de a ne apropia de Germania? Nu chiar.
Societăţile sunt blocate în criza vârstei mijlocii.
Te uiţi la ţara ta şi te gândeşti că e teribil ce se întâmplă, dar dacă te compari cu Ucraina, unde s-a înrăutăţit situaţia, sau ţările baltice, unde există o scădere dramatică după criză, în România şi Bulgaria există o corupţie încă vie.
Dacă crezi că Polonia, Cehia şi Ungaria sunt fericite, uitaţi-vă ce se întâmplă acolo. Toată lumea găseşte probleme şi toate societăţile încearcă să găsească o ieşire din criza vârstei mijlocii.
Eu sunt sigur că vom reuşi şi vom căuta în continuare răspunsul la întrebarea „cum ajungem Germania din urmă”.
Am scris o carte despre acest lucru şi toţi jurnaliştii mă întrebau când va reuşi Polonia? Le-am scris în prima frază a cărţii că nu am nicio idee”.
Economistul spune că statele din Est trebuie să învețe din punctele tari ale statelor occidentale: spiritul de echipă, înclinarea spre a coopera.
„Lumea se întreabă de ce nu găseşte şi o ţară ca România sau Polonia un Facebook, sau o altă companie care să crească masiv economia. Este o iluzie. Noi trebuie să construim companiile noastre, trebuie să constrim companii domestice puternice cu care să concurăm în piaţa companiilor străine. Trebuie să creăm capital domestic, să avem resursele la dispoziţie pentru a dezvolta jucătorii domestici.
Un alt avantaj al Germaniei este la nivel de cunoştinţe şi know-how. Trebuie să înţelegem că lumea e în a 4-a revluţie industrială. Regulile se schimbă dramatic. Suntem într-o situaţie în care suntem în UE, cu acces la alte pieţe, dacă cineva vrea să construiască o fabrică în Europa, cu siguranţă Polonia, România, Cehia vor fi pe listă. Nu ai altă variantă pentru că aici oamenii sunt ieftini şi relativ educaţi.
Nu a trecut mult de când Musk a anunţat o fabrică Tesla în Berlin. Pentru că acum fabricile sunt operate de roboţi. Nu mai ai nevoie să cauţi forţă de muncă ieftină. Costul ieftin al forţei de muncă are o importanţă marginală pentru Tesla pentru că sunt foarte mici costurile efective cu forţa umană.
Trebuie să înţelegem că acest model de creştere pe care l-am avut până acum a adus rezultate bune, dar modelul acesta cu investitori străini care fac fabrici aici, se va apropia de final. Eram sigur că se va opri din a mai fezabil. E logic. Dacă forţa de muncă este ieftină, dar salariile cresc şi la noi, nu mai există această competitivitate pe salarii.
Trebuie să investim noi în tehnologiile noastre şi să dezvoltăm propriile noastre sectoare şi puncte tari pentru că nu îl putem aştepta pe Elon Musk să deschidă aici fabrici”.
Economistul spune că instituţiile şi eliminarea corupţiei din acestea sunt un aspect important. „Nu este ceva surprinzător faptul că există corupţie. Instituţii slabe, reglementări financiare slabe, legi complicate care crează un cadru favorabil pentru competiţie - acesta este un mediu prolific pentru corupţie.
Cum am zis şi de Polonia, simt că cel mai mare stop în calea creşterii este ineficienţa instituţiilor publice. Trebuie să ai instituţii la fel de agile ca cele din Germania pentru a ajunge ca ei.
Şi nu în ultimul rând, comunitatea şi colaborarea. Cum nemţii sunt mândri să facă parte din Bavaria, sau cum sunt mândri să îşi vadă trenurile Siemens în China şi simt că e o treabă bună a întregii ţări, asta e ceva ce trebuie să învăţăm. Nu trebuie să încercăm să fim Germania, ci să învăţăm punctele lor tari. Cu toate problemele, cu a 4-a revoluţie industrială, societăţi nemulţumite, problemele economiei globale, dar acum această parte a Europei are o şansă să prindă Germania din urmă. Atât Polonia, cât şi celelate ţări”, a încheiat economistul.
Witold Orlowski, invitat special al Galei ZF 2019, a lucrat pentru Banca Mondială, a fost consilier al vicepremierului Leszek Balcerowski şi preşedinte al Consiliului Consultativ pe probleme economice în timpul preşedinţiei lui Aleksander Kwasniewski. A scris zece cărţi şi aproape 200 de lucrări ştiinţifice, publicate în Polonia, SUA, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Germania, fiind de asemenea autor a peste 50 de publicaţii din presa poloneză şi coautor a patru rapoarte ale Băncii Mondiale.
Din 2006, profesorul Witold Orlowski este economist-şef în cadrul PwC Polonia.
