Economistul-șef BNR atinge un 'subiect tabu': Mai devreme sau mai târziu, Guvernul va trebui să ia în considerare creșterea unor impozite

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avansează într-o analiză publicată pe site-ul cursdeguvernare.ro variante de eliminare a unor exceptări și scutiri de la plata impozitelor și taxelor, cu precizarea că opinia sa nu reprezintă poziția oficială a băncii centrale.

Citește și: VIDEO Renate Weber ARUNCĂ ÎN AER România: Se pot DESFIINȚA toate pensiile speciale, cu excepția celor ale magistraților! .

Extrase din analiză:

„În anul 2020, aproape unul din patru lei cheltuiți de statul român a provenit din datorie (internă și externă), purtătoare de dobândă și care va trebui plătită în viitor. Asta înseamnă, pe scurt, un deficit bugetar de aproape 10 la sută din PIB, față de cheltuieli bugetare de circa 40 la sută din PIB (cifrele exacte sunt 9,8 la sută, respectiv 40,8 la sută din PIB). Este ca și cum o familie ar avea venituri proprii numai nouă luni dintr-un an, iar celelalte trei luni ar trăi pe datorie, care se acumulează și va trebui plătită. Această situație este în mod clar nesustenabilă și nu s-ar mira nimeni dacă creditorii acelui stat ar refuza să îl mai crediteze. Soluția, pentru statul respectiv (ca și pentru familia respectivă) ar fi să își crească veniturile proprii și să își diminueze cheltuielile, astfel încât să ajungă la situația în care cel mult unul din doisprezece lei cheltuiți să provină din datorie (adică un deficit de maximum 3 procente din PIB la cheltuieli bugetare de 36 procente din PIB). Cam așa trebuie citită ajustarea fiscal-bugetară care stă în sarcina statului român în perioada 2021-2024”

„Prima problemă majoră este că în România, spre deosebire de celelalte state europene, cea mai mare parte a deficitului bugetar este structurală și datează dinaintea izbucnirii pandemiei Covid19 (...) Publicul larg are un orizont de timp foarte scurt (o lună sau un trimestru) și ca obiectiv principal îmbunătățirea nivelului de trai. De aceea, va saluta orice creștere a salariului, chiar și una care nu se bazează pe o creștere a productivității, sau orice creștere a pensiei, chiar și una care nu are vreo legătură cu evoluțiile salariilor (care o alimentează); oamenii de afaceri au un orizont de timp scurt (un trimestru sau un an) și ca obiectiv principal creșterea profitului. De aceea, se vor bucura de orice scădere a fiscalității, chiar și de una care distorsionează mediul concurențial; oliticienii au un orizont de timp mediu (un ciclu electoral) și ca obiectiv principal acumularea de capital politic. De aceea, ei vor evita prin orice mijloace cheltuirea de capital politic prin măsuri nepopulare, de genul consolidării bugetare. Toate acestea sunt de înțeles. Dar până când toate categoriile sociale nu vor învăța să privească puțin și dincolo de interesul personal și de orizontul de timp scurt, vom fi condamnați la repetabila povară a consolidărilor bugetare, din care nimeni nu învață nimic”

„Teoretic, creșterea veniturilor bugetare se poate realiza pe trei căi distincte:

• prin combaterea evaziunii fiscale și a economiei „la negru”. Se estimează că numai din neîncasarea TVA cauzată de evaziunea fiscală se pierd venituri bugetare de circa 3 procente din PIB. Informatizarea ANAF, generalizarea caselor de marcat electronice și alte măsuri similare ar trebui să poată aduce cel puțin jumătate din această sumă (1,5 procente din PIB) ca venituri suplimentare. Dar pentru aceasta este nevoie de un nivel de voință politică ce momentan pare că lipsește.
• prin închiderea a cât mai multe portițe legale („loopholes”) generate de nenumăratele exceptări și scutiri de la plata impozitelor și taxelor și care au proliferat în Codul Fiscal începând din 2015. Se estimează că toate aceste portițe legale reprezintă venituri bugetare neîncasate de circa 4,5 procente din PIB (cu reducerile de TVA reprezentând circa o treime, iar reducerile de CAS o altă treime din acest total).
• prin creșterea anumitor rate de impozitare. Înțelegem că acesta este un subiect tabu, pe care guvernul nu îl ia în considerare, atât din rațiuni ideologice, cât și economice (persistența pandemiei Covid-19). Totuși, mai devreme sau mai târziu, astfel de creșteri vor trebui avute în vedere, fie că vor fi impuse de Comisia Europeană (taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc.), fie de realitățile economice interne (impozite pe proprietate)”

„Portițele legale (numite și, oarecum impropriu, cheltuieli fiscale – de fapt, tot felul de facilități și excepții de la fiscalitatea curentă) ar putea fi împărțite în două categorii mari:

• unele care răspund unei necesități economice clare
• unele care sunt mai degrabă favoruri făcute unei profesii/grup social, din categoria nenecesare dar „nice to have”.

Acestea din urmă se pot împărți, la rândul lor, în portițe legale discutabile (a căror existență ar putea fi acceptată, la limită) și în portițe legale de-a dreptul nocive (care distorsionează grav mediul concurențial).

Dacă ar fi să judecăm strict economic (nu politic), în prima categorie (portițe legale care răspund unei necesități economice clare) ar putea fi încadrate, de exemplu:

• TVA redus la 9% pentru medicamente, alimente, băuturi nealcoolice, HORECA (având în vedere că turismul internațional este o formă de export), apă pentru irigații.
• tichetele de masă și tichetele de creșă.

În a doua categorie (portițe legale discutabile) am putea încadra, de exemplu:

• scutiri de impozit pentru veniturile din salarii aferente sectoarele IT, construcții, cercetare-dezvoltare etc.
• TVA redus la 9% pentru îngrășăminte și pesticide (dubios în contextul agendei ecologice europene)
• TVA redus la 5% pentru cărți și reviste, taxe de intrare la muzee și case memoriale, evenimente sportive etc. (cine plătește 50 de lei pentru o carte având TVA de 5% va plăti 56,60 lei pentru aceeași carte având TVA de 19%)
• tichetele cadou, tichetele de vacanță, tichetele culturale etc.
• scutiri de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

În fine, în a treia categorie (portițe legale nocive, cu efecte economice negative) s-ar putea regăsi, de exemplu:

• impozitul pe dividende redus la 5 la sută, față de impozitarea de 16 la sută aplicată câștigurilor de capital (încurajează scoaterea banilor din întreprindere, în locul reinvestirii lor);
• majorarea plafonului la un milion de euro până la care companiile cu 1-9 angajați datorează un impozit pe venit de 1% din cifra de afaceri, mai degrabă decât un impozit pe profit de 16% (favorizează nejustificat companiile mici care au o rată a profitabilității mai mare de 6 la sută);
• creșterea plafonului pentru care se aplică TVA redus de 5 la sută la vânzarea locuințelor, de la 90.000 euro (echivalent) la 140.000 (echivalent) (nu face decât să îi îmbogățească pe speculatorii imobiliari)”