Premium
Pe fondul epidemiei cu coronavirus și al incertiturdinilor legate de evoluția economiei globale, din cauza conflictelor comerciale, Brexitului și a încetinirii economiei chineze, prețul aurului a urcat în ultima perioadă spre 1.600 de dolari uncia, un maxim al ultimilor șapte ani, conform Mediafax.
Citește și: Veste de ULTIMĂ ORĂ Ceretătorii timișoreni au FABRICAT leacul împotriva temutului Coronavirus
La BNR, prețul aurului a atins în luna ianuarie a acestui an patru maxime istorice, urcând la peste 220 de lei gramul. Prețul a depășit 200 de lei gramul la începutul lunii august 2019 și nu a mai coborât sub acest nivel, deși la începutul anului trecut se situa la doar 169 de lei gramul.
Pe piața internațională tendința de creștere este constantă, din 2016.
În aceste condiții, nu este greu de anticipat o creștere a prețului aurului, fie în bijuterii fie în monede sau lingouri, pentru investiții. Sau consumatorii vor prefera bijuteriile care conțin o cantitate mai redusă de metal prețios, vestitele 14 sau 9 carate, în locul celor de 18 sau 24 de carate.
Piața aurului este mai puțin volatilă și reacționează mai lent la variațiile de preț, dar le resimte. „Consumatorii au nevoie de o oarecare perioadă de timp până se familiarizează, până înțeleg noul preț. Și au la dispoziție un anumit buget pentru achiziționare de obiecte din metale prețioase. Acel buget este atunci cheltuit pentru obiecte care conțin mai puțin aur, deci mai ușoare sau obiecte cu un conținut de aur pur mai mic decât cel obișnuit. Și anume, concret, în loc de 14 carate sau corect spus 585, probabil că se vor vinde în viitor obiecte din 375 cu conținut de aur pur, deci de 9 carate”, spune Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România. Adică bijutierii vor reduce cantitatea de aur din produse, pentru a meține prețul acestora.
Totuși, creșterea prețurilor va fi resimțită de aurul fin – lingouri sau monede – destinat investițiilor, precum și de aurul granule – materie primă pentru bijutieri, vândut de comercianți en-gros. În decembrie 2019 BNR lansa în circuitul numismatic o monedă de aur cu o greutate de 6,452 de grame, cu valoare nominală de 100 de lei, pentru care doritorii trebuiau să plătească 1.945 de lei. Pentru comparație, o monedă de aur lansată în aprilie 2018, cu aceeași greutate era vândută de banca națională cu 1.695,00 lei.
Piața bijuteriilor reacționează lent. „E foarte diferit. Fiindcă în obiectele care sunt vândute avem puțin peste jumătate aur, restul sunt, și în mod legal este acest lucru, restul materialelor nu sunt scumpe, sunt cupru, argint, zinc și așa mai departe. Și la preț mai sunt alte, deci ceea ce este componenta prețului sunt și alte aspect precum manoperă, care nu crește că și aurul și după aceea marjele, care se adaugă. Creșterea prețului nu se reflectă direct în prețul de vânzare. Și în funcție de cum sunt organizate firmele, creșterea de preț poate fi imediată, este vorba și de competiția din piață sau poate să dureze și chiar două luni de zile, până se reflectă în toate prețurile. Încă o chestiune, aprovizionarea producătorilor se face, pe de o parte, din piață, deci din casele de amanet cărora le rămâne ceva material care nu mai este ridicat. Asta este o sursă ce devine din ce în ce mai puțină. A două sursă sunt acei comercianți cu metale prețioase, deci care vând lingouri sau granule și după aceea banca care vinde numai monezi sau lingouri”, spune Karl Heinz.
Și Horatiu Vasilescu, director executiv la Teilor Fine Jewellery, retailer de bijuterii, vorbește de menținerea nivelului vânzărilor, dar și de o anumită rafinare a consumatorului. „Ca o abordare generală am putea spune că din punct de vedere valoric vânzările de bijuterii nu ar trebui să scada, ci doar modelul sau tipul bijuteriilor ar putea suferi modificari. În orice caz, piata este deja orientată către bijuterii care spun ceva, dincole de greutatea pe care o au. Proporțiile din construcția prețului bijuteriilor sunt de multă vreme schimbate și cumpărătorii sunt atrași mai degrabă să achiziționeze o bijuterie de la un brand de bijuterii cunoscut... Vremurile în care achizițiile se rezumau la a cumpara ”x” grame de aur aproape că au dispărut sau poate au ramas la nivelul celor care cumpară de pe piața neagră”.
Despre impactul pieței negre vorbește și Karl Heinz. „Problema pieței bijuteriilor aici în România este cu totul alta decât prețul metalului prețios, este cadrul legislativ care este extrem de vitreg pentru o activitate predictibilă în acest domeniu. Piața neagră are o cota nemaiîntâlnită, datorită unor acte normative care au intrat în 2018 în vigoare și care au bulversat toată această piață și a avantajat piață subterană. Eu am impresia că cei care au atribuțiuni de reglementare în acest domeniu sau chiar inițiatorii reali, fie că au interes de grup, fie că au cotă parte”.
Bijutierii trebuie să marcheze obligatoriu obiectele produse, la ANPC, în timp ce piața neagră nu este nici urmărită, nici impozitată. Karl Heinz vorbește de cazul unui vânzător care aducea bijuterii din Turcia, căruia i-a fost confiscată evidența sumelor pe care le avea de încasat de la cei ce au cumpărat „în rate”. „Și, țineți-va bine, a avut de încasat contravaloarea de 80.000 de euro. În zona respectivă niciun operator legal nu are această cifră de afaceri. Numai că acel carnețel nu a interesat pe nimeni. Asta este un caz și nu există instituție în țară asta unde nu se perindă sacoșa”, spune Heinz.
Românii cumpără lunar în medie 400 de kilograme de aur, în diverse forme, spune Heinz, valoarea totală a pieței fiind undeva peste 200 de milioane de euro. Sunt peste 200 de companii care produc bijuterii din aur şi aproximativ 500 de bijutieri care practică meseria în stil clasic. „Numărul bijutierilor care practică meseria în stil clasic, manual, a scăzut în ultimii ani. Industria se luptă cu un deficit mare de personal calificat din cauza reglementărilor legale total nepotrivite pentru o dezvoltare predictibilă“, a declarat recent președintele patronatului pentru Ziarul Financiar.
Este vorba de o ordonanţă de urgenţă din 2018, privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România. În urma OUG 10/2018 ANPC are rol de reglementator al pieţei, controlor şi prestator de servicii - marcarea obiectelor din aur, expertiză şi proba titlurilor. Intrarea în vigoare a actului normativ a avut ca efect şi creşterea pieţei nefiscalizate din domeniu, care a ajuns la 75% din totalul vânzărilor de bijuterii, a adăugat preşedintele patronatului.
Karl Heinz spune că pentru a opri vânzarea de bijuterii din aur pe piaţa neagră trebuie interzis comerţul ambulant cu metale şi pietre preţioase şi trebuiesc introduse etichete cu hologramă. „Este simplu să oprim vânzarea bijuteriilor nefiscalizate. Trebuie interzis comerţul ambulant cu metale şi pietre preţioase şi introducerea etichetelor cu hologramă, asta ar rezolva problema în întregime. Putem ajuta această industrie să se dezvolte printr-un cadru legislativ care să ţină cont de realităţile acestei pieţe, care să elimine birocraţia monstruoasă din domeniu şi care să oblige la un minim nivel de calificare pentru toţi operatorii din domeniu.“
