Instituțiile muzeale își reevaluează măsurile de securitate și polițele de asigurare după o serie de furturi de opere de artă de mare amploare, în timp ce experții analizează posibilitatea utilizării inteligenței artificiale pentru supravegherea colecțiilor valoroase, fără a limita accesul publicului, potrivit TRT World.
Doi bărbați echipați cu lanterne frontale au pătruns, în noaptea de 22 martie, printr-o fereastră forțată a muzeului Fondazione Magnani Rocca, situat în apropiere de Parma, Italia, și au desprins de pe pereți opere semnate de Cézanne, Renoir și Matisse.
În doar trei minute, hoții au predat lucrările, evaluate la aproximativ nouă milioane de euro (10 milioane de dolari), unui complice, după care au fugit. La poarta principală a muzeului, un al patrulea bărbat a descărcat un extinctor în momentul declanșării alarmei, distrăgând atenția paznicului.
„Tot ce putea merge prost a mers prost”, a declarat Stefano Roffi, directorul fundației private care administrează muzeul.
Potrivit Reuters, jaful face parte dintr-o serie de furturi comise în muzee din Franța, Italia și Spania după celebrul jaf de anul trecut de la Muzeul Luvru din Paris. Incidentele au alimentat temerile că infractorii vizează tot mai frecvent instituții muzeale mai mici, care dispun de resurse limitate pentru protejarea colecțiilor valoroase.
„Aici vedem ceea ce numim «efectul Luvru»”, a explicat Marc Balcells, cercetător din Barcelona specializat în infracțiuni împotriva patrimoniului cultural.
„Dacă Luvrul a putut fi jefuit atât de ușor, imaginați-vă cât de vulnerabil poate fi un muzeu mic dintr-o zonă rurală sau dintr-un oraș mai mic”, a adăugat acesta.
În august, opere ale pictorului Antonello da Messina au dispărut dintr-un muzeu din orașul său natal, din Sicilia, iar în luna următoare două tablouri de Renoir au fost furate din Cagnes-sur-Mer, pe Riviera Franceză.
În Spania, hoții au sustras sute de monede istorice din aur din muzee aflate în Badajoz și Albacete, precum și un tezaur din Epoca Bronzului din Villena, în apropiere de Alicante.
Un studiu realizat în 2024 de Ministerul Culturii din Franța a arătat că doar una din patru instituții culturale dispunea de un plan pentru situații de urgență și prevenirea riscurilor, în timp ce aproape jumătate nu aveau sisteme de supraveghere video.
Muzeele europene, vulnerabile în fața furturilor de opere de artă
Un raport parlamentar francez publicat în luna mai a constatat că muzeele nu dispun de resursele și pregătirea necesare pentru a proteja corespunzător operele de artă și obiectele de patrimoniu.
În Italia, provocarea este amplificată de distribuția patrimoniului cultural în sute de orașe și instituții, o consecință a secolelor în care teritoriul țării a fost împărțit între numeroase state și autorități.
„Tocmai acest lucru face ca sistemul nostru să fie aparte: operele rămân în locurile în care au fost create”, a declarat Antonella Pinna, președinta comitetului italian al Consiliului Internațional al Muzeelor.
„Dar trebuie să le îngreunăm activitatea infractorilor”, a subliniat aceasta.
Consiliul a colaborat cu Ministerul Culturii din Italia și cu Carabinierii pentru elaborarea unor recomandări privind securitatea muzeelor, publicate în 2015. Pinna a avertizat însă că tehnologia, de una singură, nu este suficientă.
„Dacă se declanșează o alarmă, cineva trebuie să se asigure că situația este verificată”, a explicat aceasta.
Pe o stradă îngustă din orașul toscan Sansepolcro, muzeul municipal expune patru lucrări ale maestrului renascentist Piero della Francesca, născut în secolul al XV-lea la doar câțiva pași de actuala instituție.
Jaful de la Luvru „ne-a afectat profund, deoarece patrimoniul cultural este esențial pentru identitatea orașului Sansepolcro. Este sufletul nostru”, a declarat pentru Reuters Francesca Mercati, responsabilă de cultură în administrația locală.
După furtul de la muzeul parizian, ofițerii unității Carabinierilor specializate în protejarea patrimoniului cultural au recomandat instalarea mai multor camere de supraveghere, păstrarea pentru o perioadă mai lungă a înregistrărilor video și înăsprirea controalelor asupra genților și hainelor voluminoase.
„Am pus imediat în aplicare aceste recomandări”, a precizat Mercati.
Mii de muzee europene trebuie protejate cu bugete limitate
Amploarea provocării este considerabilă.
Italia are peste 4.400 de muzee și instituții similare, potrivit Institutului Național de Statistică (ISTAT). Spania dispune de aproximativ 1.500 de muzee, iar Franța are peste 1.200 de instituții care dețin titulatura oficială „Musées de France”, la care se adaugă sute de colecții mai mici.
Protejarea unei rețele atât de extinse este deosebit de dificilă pentru instituțiile mici, dependente de finanțarea autorităților locale.
Florence Imbert, consultantă în securitatea instituțiilor culturale din Paris, a explicat că 85% dintre muzeele mici din Franța sunt administrate de autorități locale care dispun de resurse financiare limitate.
„Bugetul este esențial pentru câștigarea acestei lupte”, a declarat ea.
Ministerul Culturii din Franța a anunțat în iulie un plan de securitate care cuprinde 33 de măsuri, susținut de o finanțare de 30 de milioane de euro, alocată pe parcursul a trei ani pentru muzeele locale.
Datele recente arată că îngrijorările sunt justificate. Unitatea Carabinierilor specializată în protejarea operelor de artă a înregistrat 17 furturi din muzee și galerii italiene în 2025, comparativ cu 14 în anul precedent.
Europol a avertizat, într-un raport publicat în august, că furturile din muzee devin tot mai violente și vizează din ce în ce mai frecvent metale prețioase, pietre prețioase și alte obiecte de patrimoniu cu valoare ridicată.
Inteligența artificială, o posibilă soluție pentru prevenirea furturilor
Spre deosebire de bijuterii, tablourile celebre furate sunt dificil de vândut în mod deschis și au șanse mai mari să fie ascunse, utilizate în tentative de obținere a unor răscumpărări sau oferite spre vânzare prin tranzacții private, a explicat experta în artă Antonella Pinna.
Chiar și atunci când operele sunt recuperate, muzeele pot suporta costuri considerabile pentru investigații, recuperarea bunurilor și îmbunătățirea sistemelor de securitate.
Furturile recente au reaprins și dezbaterea privind asigurarea colecțiilor, unele muzee începând să își reevalueze polițele existente.
În același timp, companiile de asigurări analizează posibilitatea utilizării inteligenței artificiale pentru examinarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere și identificarea comportamentelor suspecte înainte ca furturile să aibă loc.
Cum pot fi protejate operele de artă fără a limita accesul publicului
Responsabilii muzeelor se confruntă cu provocarea de a îmbunătăți securitatea colecțiilor, păstrând în același timp accesul publicului la patrimoniul cultural.
Julien Volper, conservator belgian, consideră că obiectele de patrimoniu vulnerabile ar trebui expuse numai atunci când există măsuri de protecție adecvate.
În august, poliția italiană a recuperat trei opere de artă furate dintr-un muzeu din Parma. Lucrările au fost găsite într-o cutie de carton ascunsă într-un apartament.
Cinci cetățeni moldoveni au fost arestați în legătură cu furtul.
Operele au fost între timp readuse în muzeu, care beneficiază acum de pază permanentă, asigurată 24 de ore din 24, cu sprijinul financiar al unui consorțiu local de producători de brânzeturi.
