Premium
Egiptul a înaintat o cerere de modificare a limitei oraşului istoric Cairo în timpul unei reuniuni a UNESCO care a avut loc săptămâna aceasta în capitala saudită Riad şi a negat rapoartele privind demolarea mormintelor istorice sau a mausoleelor, a declarat joi un purtător de cuvânt al UNESCO pentru www.middleeasteye.net, potrivit news.ro.
Guvernul egiptean s-a confruntat cu proteste din partea conservatorilor şi a activiştilor care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la potenţialele daune aduse artefactelor şi structurilor vechi de secole din Oraşul istoric al morţilor din Cairo, deoarece guvernul a demarat demolări în zonă începând din 2020.
Demolările guvernamentale au fost ordonate pentru a elibera zona pentru o nouă autostradă şi pasaje supraterane care vor lega centrul oraşului Cairo de noua capitală administrativă a preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi.
Oraşul Morţilor este un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO care conţine mausolee ale unor conducători şi personalităţi istorice, precum şi artefacte vechi de secole.
Bab Misr, un site egiptean independent de ştiri culturale, a relatat la începutul acestei săptămâni că, în timpul ultimei sale reuniuni de luni, de la Riad, Comitetul Patrimoniului Mondial a îndemnat Egiptul "să nu ia nicio decizie individuală în viitor cu privire la oraş fără participarea experţilor şi a societăţii civile" şi că a respins o cerere înaintată de guvernul egiptean de a reduce suprafaţa oraşului istoric Cairo inclusă pe lista organizaţiei internaţionale.
Un purtător de cuvânt al UNESCO a precizat că Egiptul a depus o cerere pentru o "modificare minoră a limitelor" în legătură cu oraşul istoric Cairo.
"În conformitate cu recomandarea experţilor care au analizat această cerere, Comitetul Patrimoniului Mondial a cerut în decizia sa statului parte să îşi revizuiască cererea prin detalierea mai amănunţită a atributelor bunului, a hărţilor şi a modificărilor care au afectat integritatea bunului de la înscriere", a declarat purtătorul de cuvânt pentru MEE.
Comitetul a cerut autorităţilor de la Cairo să invite o misiune consultativă de experţi la faţa locului pentru a examina noile limite propuse pentru proprietate înainte de a prezenta o cerere revizuită de modificare minoră a limitelor, care se va baza pe avizul misiunii.
"Când aceste etape vor fi finalizate, comitetul poate lua în considerare cererea statului parte de a modifica limitele sitului", a declarat purtătorul de cuvânt.
Egiptul neagă demolările
În urma reuniunii de la Riyadh, Comitetul Patrimoniului Mondial a adoptat raportul privind starea de conservare şi decizia 45 COM 7B.38 pentru Cairo istoric.
"În raportul său, Egiptul a informat UNESCO că niciun drum nu a fost construit în limitele proprietăţii şi că nu a existat nicio demolare a vreunui mormânt sau mausoleu în cadrul proprietăţii, în legătură cu drumul construit la cimitirele istorice din Cairo de Nord şi de Sud", a declarat purtătorul de cuvânt.
"Cu toate acestea, Comitetul Patrimoniului Mondial şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la pagubele raportate recent de către terţi şi mass-media şi a solicitat să se prezinte de urgenţă informaţii tehnice cu privire la orice proiect major la proprietate sau în zona sa tampon. De asemenea, a subliniat că cadrul juridic pentru demolarea monumentelor protejate rămâne neclar şi a solicitat clarificări".
Comitetul Patrimoniului Mondial şi-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la demolările care au avut loc în 2021 şi a solicitat guvernului egiptean să prezinte mai multe informaţii despre orice noi lucrări de construcţie.
Guvernul egiptean insistă că este vorba de înlăturarea arhitecturii moderne şi nu a celei islamice.
Dar demolările care au fost efectuate începând cu 2020 au provocat o reacţie pe reţelele de socializare, după ce martori oculari au afirmat că în zonă au fost descoperite artefacte vechi în timpul lucrărilor de construcţie.
Mada Masr, o publicaţie de ştiri egipteană independentă, a raportat la începutul acestei luni că demolările au încetat.
Între timp, fostul ministru egiptean al turismului şi antichităţilor, Khaled al-Anani, a fost nominalizat drept candidat pentru funcţia de director general al UNESCO, ceea ce a provocat critici din partea experţilor şi istoricilor.
