Egiptenii încep să voteze luni şi marţi pentru a reînnoi Adunarea Naţională, alegeri despre care criticii regimului spun că ar urma să consolideze controlul preşedintelui Abdel Fattah al-Sisi asupra vieţii politice, în urma alegerilor pentru Senat deja câştigate de aliaţii acestuia, informează AFP, potrivit Agerpres.
Dintre cele 596 de locuri din camera inferioară, 568 sunt disponibile pentru alegeri, restul de 28 fiind numite direct de preşedintele Sisi, fostul şef al armatei care a venit la putere în urma înlăturării din 2013 a islamistului Mohamed Morsi, ce fusese ales democratic cu un an mai devreme.
Procesul electoral are două calendare, în funcţie de guvernorate. Unele, între care Giza, Luxor şi Alexandria, vor vota luni şi marţi, în timp ce altele, inclusiv Cairo, vor vota pe 24 şi 25 noiembrie, rezultatele finale fiind aşteptate pe 25 decembrie.
Aceste alegeri parlamentare au loc după scrutinul pentru camera superioară, marcat de o prezenţă scăzută la vot de 17% şi câştigat de coaliţia pro-guvernamentală "Lista Naţională pentru Egipt", care include 12 formaţiuni politice, între care şi partidul majoritar Mostaqbal Watan (Viitorul Naţiunii).
Aceeaşi coaliţie, care include Frontul Naţional fondat de un fost ministru cu sprijinul financiar al omului de afaceri Ibrahim al-Organi, un apropiat al preşedintelui Sisi, este din nou considerată favorită de către observatori.
Opoziţia rămâne fragmentată, unele partide candidând independent, în timp ce altele s-au alăturat listelor pro-guvernamentale.
Sistemul electoral parlamentar este mixt: jumătate din locuri sunt alocate proporţional pe baza listelor de partid, în timp ce cealaltă jumătate revine candidaţilor independenţi. Un sfert din locuri sunt rezervate femeilor.
Potrivit analiştilor, aceste alegeri sunt de o importanţă deosebită, deoarece sunt ultimele înainte de sfârşitul, în 2030, al celui de-al treilea mandat al lui Sisi, care se presupune a fi ultimul.
"Sisi are nevoie de un parlament pe care să-l poată controla total", a declarat pentru AFP Timothy Kaldas de la Institutul Tahrir pentru Politica din Orientul Mijlociu (TIMEP).
"Dacă doreşte să rămână la putere după 2030, următorul parlament va fi cel care va trebui să iniţieze revizuirile constituţionale necesare", a adăugat el.
Datorită amendamentelor constituţionale adoptate în 2019, mandatul prezidenţial a fost prelungit de la patru la şase ani, termenul limită fiind amânat până în 2030.
Adesea criticat pentru autoritarismul său şi pentru bilanţul în privinţa drepturilor omului, guvernul egiptean se laudă că a purtat un dialog naţional cu opoziţia.
Însă, potrivit mai multor ONG-uri, închisorile adăpostesc zeci de mii de prizonieri politici, activişti, jurnalişti şi personalităţi ale opoziţiei, ceea ce guvernul neagă.
Comentează