Premium
Sancţionarea celor care încearcă să se sustragă? Selectarea noilor soldaţi prin tragere la sorţi? Scutiri contra bani? - dezbaterea despre mobilizare se intensifică în Ucraina, a cărei armată trebuie să-şi completeze rândurile după aproape doi ani de război cu Rusia, relatează vineri într-un reportaj France Presse, scrie AGERPRES.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luna trecută că armata, care a suferit mari pierderi şi greu mai găseşte voluntari, a propus mobilizarea a încă 450.000-500.000 de soldaţi pentru a putea face faţă celor circa 600.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în teritoriile ucrainene ocupate.
Efectivele armatei ucrainene numără aproximativ 850.000 de militari. Deşi numărul celor trimişi pe front şi pierderile nu sunt dezvăluite, orice ucrainean poate să vadă cum în cimitire au crescut sectoarele militare.
O estimare americană, care datează din august anul trecut, indica atunci circa 70.000 de morţi şi 120.000 de răniţi în rândul trupelor ucrainene.
Elanul patriotic al primelor luni de război, când ucrainenii se ofereau în masă voluntari pentru a merge pe front, s-a terminat; din ce în ce mai des, presa relatează despre bărbaţi recalcitranţi în faţa mobilizării.
În acest context, guvernul de la Kiev a trimis parlamentului la sfârşitul lunii decembrie un proiect de lege care prevede scăderea vârstei de mobilizare de la 27 la 25 de ani, simplificarea procedurilor de înrolare şi noi sancţiuni pentru cei care caută să se sustragă, cum ar fi restricţii de obţinere a permisului de conducere sau interdicţia de a efectua tranzacţii imobiliare. În schimb, textul propus limitează la trei ani perioada serviciului militar pe timp de război, perioadă în prezent nelimitată.
În acest timp, pe reţelele de socializare se înmulţesc apelurile de a fi mobilizaţi în armată copiii membrilor elitelor ucrainene şi sunt criticate unele propuneri ale responsabililor politici.
O astfel de propunere, formulată de o deputată din partidul prezidenţial, Mariana Bezugla, sugerează exonerarea de mobilizare a celor care fac o donaţie financiară semnificativă pentru bugetul de stat.
"Şi cei care n-au bani, să moară în tranşee şi copiii lor să rămână orfani?" a reacţionat indignat un internaut pe pagina de Facebook a respectivei deputate. "Războiul este pentru săraci", a completat un altul.
La rândul său, un fost ministru ucrainean al economiei, Timofii Milovanov, a amintit că, în timpul războiului din Vietnam, Statele Unite au recurs la procedeul tragerii la sorţi pentru a decide pe cine mobilizează: "Statul alege la întâmplare o zi şi o lună. Persoanele născute în acele zile sunt mobilizate".
"O casă de nebuni", a reacţionat o avocată foarte cunoscută, Larisa Denisenko, care consideră "absolut nocive" cele două propuneri de mai sus.
"Nu putem ajunge în stadiul în care, luptând contra Rusiei, să ne transformăm în ceva similar Rusiei, unde legile nu mai funcţionează şi unde Constituţia mai este doar o bucată de hârtie", crede comisarul european pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ.
În paralel, tot mai multe voci cer demobilizarea celor care sunt de mult timp pe front, iar alţii cer măsuri pentru a-i determina pe ucrainenii plecaţi din ţară să se întoarcă să lupte. Conform legii marţiale adoptate odată cu lansarea invaziei ruse, bărbaţii apţi să servească în armată cu vârste între 18 şi 60 de ani au interdicţie de a părăsi teritoriul naţional. Totuşi, mulţi bărbaţi ucraineni au reuşit să părăsească ţara. Numai în Germania, din cei circa un milion de refugiaţi ucraineni, aproximativ 190.000 sunt bărbaţi cu vârste între 18 şi 60 de ani.
Comisia parlamentară de apărare a început joi să dezbată cu uşile închise proiectul de lege, în timp ce, în faţa criticilor, mai mulţi responsabili parlamentari şi preşedinţia au promis revizuirea textului.
"Dar nu poate exista justiţie în această realitate a carnagiului", concluzionează scriitorul ucrainean Artem Cekh, care s-a alăturat armatei ca voluntar.
