Elena Dinu, deputat PSD: Susţin iniţiativele de îmbunătățire a legislaţiei în scopul scăderii numărului bolnavilor de diabet

Ziua Mondială a Diabetului a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Federaţiei Internaţionale a Diabetului. A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006.

Data de 14 noiembrie este, totodată, ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secreţia internă a pancreasului şi a introdus insulina în terapie, în octombrie 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu şi a însemnat miracolul salvării unui număr enorm de vieţi omeneşti în ultimii 80 de ani.

Din nefericire, persoane de vârste diferite sunt tot mai afectate de această boală. Ştim cu toţii că oricine se poate îmbolnăvi de diabet, astfel încât atragem atenţia că boala poate fi prevenită prin metode foarte simple, la îndemâna oricui. În primul rând prin mişcare, prin consumarea de alimente sănătoase, măsurarea în mod constant a greutăţii corporale şi renunţarea la fumat. Oamenii trebuie să înţeleagă că diabetul este o boală destul de complicată, nu o răceală, deci trebuie să conştientizăm la modul cel mai serios gravitatea acesteia.

Diabetul de tip I, cunoscut şi sub denumirea de diabet juvenil, presupune un tratament care include injectarea de insulină. În cazul diabetului de tip II, cunoscut şi ca diabetul de tip adult (matur), insulina injectabilă este folosită doar uneori. Cei mai numeroşi bolnavi aparţin categoriei de diabet de tip II (90-95%). Pe lângă acestea, mai există şi alte forme de diabet: toleranţa alterată la glucoza, riscul crescut pentru diabet, diabetul secundar şi diabetul gestaţional.

Complicaţiile pe termen scurt pot apărea oricând şi prezintă un risc cu grad mare de periculozitate, uneori fiind chiar letale (hipoglicemie, cetoacidoză, comă noncetoacidozică), dar în general pot fi prevenite sau înlăturate de către medicul curant. Neglijarea diabetului poate fi, totuşi, fatală. Pe termen lung, diabetul reprezintă a treia cauză majoră de deces pe plan mondial. Pe de altă parte, există multe „efecte secundare” ale diabetului, la care bolnavul este expus dacă nu se tratează, multe funcţii vitale ale organismului putând fi influenţate de către această boală perfidă.

Cu acest prilej, consider că este foarte important ca românii să înțeleagă necesitatea unui stil de viaţă sănătos, fără excese alimentare şi cu cât mai multă mişcare în aer liber. De asemenea, atât părinţii, cât şi copiii, trebuie să fie informaţi permanent în legătură cu efectele nefaste ale diabetului, pentru a se putea lua în timp util măsurile de prevenţie.

Consider că avem nevoie de dinamizarea activităţilor de educaţie şi prevenţie, astfel încât numărul românilor bolnavi de diabet să scadă în perioada următoare!

Ca şi până acum, ca membru în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, voi susţine toate iniţiativele menite să îmbunătăţească legislaţia din domeniul sănătăţii, astfel încât să avem cât mai puţini bolnavi.