Premium
Emil Constantinescu vorbeşte, în premieră, despre corupţie. Actuala campanie anticorupţie va curăţa probabil, sub presiunea străzii, în câţiva ani, instituţiile statului, mediul de afaceri, presa şi societatea civilă de persoane compromise, a declarat miercuri fostul preşedinte al ţării Emil Constantinescu, la şedinţa solemnă consacrată Zilei Naţionale, desfăşurată în plenul Senatului, în prezenţa premierului Dacian Cioloş şi a unor miniştri din Cabinetul său.
Citeşte şi: Miting de susţinere în secuime pentru teroristul arestat
"Este evident că actuala campanie anticorupţie, cu toate reuşitele şi deficienţele ei, va curăţa probabil, sub presiunea străzii, în câţiva ani, Parlamentul, Guvernul, Poliţia, Procuratura, instanţele de judecată, serviciile de informaţii, mediul de afaceri, presa şi societatea civilă de persoane compromise", a spus fostul şef de stat, în plenul Senatului.
El a mai precizat că mişcările populare din 2012 şi 2015 s-au născut din disperarea faţă de furtul generalizat al bogăţiilor naţionale. Emil Constantinescu a mai apreciat că în rezolvarea actualei crize - care nu este una economică, politică sau socială, ci "o profundă criză morală a societăţii româneşti în ansamblul ei" -, Parlamentului îi revine un rol esenţial: adoptarea urgentă a unor legi clare, cu sancţiuni drastice, şi un control strict în ceea ce priveşte aplicarea legii de către toţi.
Acesta a remarcat că în decembrie românii aniversează aproape un secol de la Marea Unire şi puţin peste un sfert de veac de la prăbuşirea regimului comunist - două evenimente cruciale pentru destinul naţiunii române, ''deoarece mulţimi de oameni au fost gata să lupte şi să moară pentru două idealuri: libertatea şi unitatea''.
Citeşte şi: Rusia distruge apărarea Turciei: Anunțul Moscovei care pune omenirea pe gânduri / VIDEO
În 1918, ţelul a fost unirea Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu România, iar în 1989, scopul a fost unirea României cu Europa Occidentală, a arătat el. Fostul preşedinte a apreciat că, în mod paradoxal, tocmai după integrarea României în UE, coeziunea naţională şi socială a societăţii româneşti s-a dizolvat, iar în locul ei a apărut un nou tip de coeziune, "construită în cadrul unui sistem mafiot, în care loialitatea faţă de statul cetăţenilor a fost înlocuită cu loialitatea faţă de şefii instituţiilor din administraţia centrală sau locală, care redistribuiau subordonaţilor lor o parte din beneficiile obţinute, din mita primită de la companiile comerciale private, care realizau profituri nemeritate din afaceri cu statul".
Citeşte şi: Csibi Barna, omul care 'l-a spânzurat' pe Avram Iancu, trimis în judecată
"Sistemul mafiot s-a instaurat în România (...) în ultimii 15 ani, pe baza unei structuri oligarhice create în primii ani după Revoluţie, prin reactivarea nomenclaturii şi Securităţii comuniste, şi s-a generalizat din dorinţa de îmbogăţire a unora şi a lipsei de reacţie a unei societăţi lipsite de valori morale. Garanţia perpetuării sistemului mafiot s-a construit prin promovarea în fruntea multor instituţii ale statului - inclusiv a acelora abilitate să lupte împotriva corupţiei - a unor persoane incompetente profesional şi corupte, care puteau fi manevrate prin şantaj", a declarat fostul preşedinte conform Agerpres.
El a mai precizat că parlamentarilor şi cetăţenilor de rând nu li se mai cere acum să îşi sacrifice viaţa sau libertatea pentru România, dar că le revine în schimb datoria de a respecta legea, de a fi cinstiţi şi de a munci mai mult în folosul public.
Citeşte şi: Exemplu pentru România: Cum vrea o țară să scape de imigranți
