Fostul ministru al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, afirmă că nu este clar în ce măsură Klaus Iohannis și-a dorit cu adevărat funcția de secretar general al NATO. În opinia sa, strategia folosită de fostul șef al statului pentru a obține această poziție a fost una greșită. Funcția a fost câștigată, în cele din urmă, de Mark Rutte.
Critici la adresa tacticii folosite
Emil Hurezeanu consideră că apelarea la ambasadele României și la consilierii prezidențiali nu era calea potrivită pentru o asemenea ambiție politică.
El sugerează că poziția și notorietatea internațională ale lui Iohannis ar fi permis o abordare diferită.
„Domnul Iohannis are dificultăţile acum legate de… a plecat într-o undă de mare nemulţumire, dincolo de eşecul pe care l-a avut, nici nu ştim de altfel cât şi-a dorit-o, cu adevărat”, a declarat Hurezeanu la Digi24.
Acesta a explicat de ce consideră nepotrivit modul în care fostul președinte a încercat să obțină funcția.
„Când vrei să fii secretar general NATO, nu apelezi prin ministerul tău de Externe şi consilieri prezidenţiali, la ambasadele României ca să intermedieze această dorinţă şi să o transforme în realitate”, a sublinita acesta.
Relații directe la cel mai înalt nivel
Fostul ministru subliniază că Iohannis avea deja un profil solid în politica europeană și relații directe cu lideri importanți. În acest context, Hurezeanu evocă întâlniri la care a fost martor:
„O figură prezentă, marcată, profilată, cum a fost Iohannis în lumea europeană, de părere lui se ţinea cont.”
El oferă și exemple concrete din relația fostului președinte cu lideri internaționali.
„Eu am asistat la tratativele fostului preşedinte în Germania, de exemplu, în mai multe rânduri, cu cancălareasa Angela Merkel, în diverse împrejurări, a fost primul care a vizitat din Europa pe Donald Trump în 2017, în primul mandat la Washington”, a spus fostul diplomat.
Hurezeanu rememorează și o discuție care ilustrează contextul politic de atunci.
„Merkel, ţin minte cum l-a întrebat, curioasă. Cum e Trump? Şi liderii germani nu ştiau cum e Trump, se cam fereau, îi ţinea şi Trump la distanţă.”
Prezență externă puternică, vizibilitate internă mai redusă
În evaluarea sa, Emil Hurezeanu afirmă că Iohannis se remarca printr-o bună pregătire și capacitate de convingere în plan extern, spre deosebire de prestațiile sale interne.
„Am asistat la un preşedinte foarte informat şi foarte convingător, cu o prezenţă foarte bună”, a spus el, adăugând însă că această atitudine nu se regăsea întotdeauna în politica internă.
„Regretam faptul că nu e la fel de prezent şi de convingător şi în intervenţiile interne, pe piaţa internă, unde a fost destul de disparent.”
Nemulțumiri după anularea alegerilor
În final, Emil Hurezeanu susține că Iohannis este supărat pentru că a fost perceput drept „principalul ţap ispăşitor” în cazul anulării alegerilor din noiembrie 2024. El amintește însă că decizia a fost una colectivă.
Comentează