Premium
Medicul epidemiolog Doina Azoicăi, preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie, atrage atenţia că e posibil ca, odată cu începerea anului şcolar, să existe o creştere a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, atât printre copii, cât şi printre adulţi, însă există măsuri care trebuie aplicate pentru ca evoluţia pandemiei să nu ne surprindă.
Potrivit acesteia, aşa cum s-a procedat în anii anteriori, şi în prezent există o strategie de pregătire a anului şcolar.
''Fie că vorbim de ciclul preuniversitar sau universitar, există nişte planuri de măsuri care trebuie luate. În egală măsură consider că şi în acest an trebuie să urmărim acest plan pentru ca evoluţia pandemiei să nu ne surprindă, să nu fim niciodată surprinşi. Ca măsuri care trebuie luate sunt cele de pregătire a unităţilor şcolare, iar aceste măsuri de pregătire sunt multiple, sunt ample, începând cu măsurile de reconsiderare sau de restabilire a circuitelor în aceste unităţi şcolare, responsabilizarea persoanelor care trebuie să monitorizeze buna desfăşurare a activităţilor în unităţile acestea de învăţământ. Bineînţeles, cu respectarea recomandărilor privind măsurile epidemiologice care sunt transmise de Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii'', a precizat epidemiologul.
Medicul a enumerat o serie de măsuri care trebuie avute în vedere pentru a se evita o creştere a numărului de îmbolnăviri.
''Unităţile şcolare, ca şi în anul anterior, or să stabilească un orar corespunzător al activităţilor astfel încât să se evite aglomerările cu un număr mare de elevi într-un interval de timp, astfel încât procesul educaţional să se desfăşoare normal, dar să se evite aceste contacte multiple ale elevilor din diverse cicluri de învăţământ. De asemenea, o măsură care a fost discutată anul trecut şi a fost mult mediatizată a fost această măsură de dimensionare corespunzătoare a claselor, în sensul că încă de anul trecut recomandarea a fost ca numărul efectivului elevilor dintr-o clasă să nu fie foarte crescut, pentru că acest fapt poate să favorizeze contacte strânse în cazul mai multor elevi şi transmiterea mai facilă a virusului care creşte în intensitate acest fenomen epidemiologic'', a explicat ea.
Alte măsuri vizează igienizarea şi aerisirea claselor.
''Altă măsură importantă, care după opinia mea trebuie respectată oricând, este asigurarea decontaminării continue a mediului şcolar prin utilizarea deja cunoscuţilor decontaminanţi, pentru suprafeţe, pentru obiecte care sunt utilizate în comun. Ce e foarte important - şi aici vreau să accentuez şi să subliniez că trebuie să fie ca un element pivot, dacă vreţi, în acţiunile acestea în unităţile şcolare - este asigurarea igienei aerului. Lucrul acesta se poate realiza prin aerisirea sălilor de curs, fie chiar în timpul orelor de clasă dacă temperaturile ne permit. Mai simplu spus, asigurarea unei ventilaţii naturale, dacă desigur nu sunt temperaturi scăzute, sau în cazul în care vor începe aceste temperaturi scăzute, în pauzele dintre orele de curs trebuie respectată recomandarea ca încăperile să fie evacuate, elevii să îşi desfăşoare pauza în curtea şcolii sau pe holuri, iar clasa respectivă să fie aerisită'', a precizat medicul Doina Azoicăi.
Şi folosirea dezinfectanţilor pentru mâini rămâne una dintre măsurile de care trebuie să se ţină cont.
''La acest punct de asigurare a igienei trebuie insistat asupra decontaminării mâinilor. În continuare vom avea acele flacoane cu dezinfectant. Atât elevii, cât şi cadrele didactice, dar şi personalul auxiliar să ţină cont că decontaminarea mâinilor este o măsură de igienă care trebuie respectată în condiţiile acestea de colectivitate'', a adăugat aceasta.
O măsură ''utilă şi necesară'', ne spune medicul, o reprezintă supravegherea zilnică, prin triaj epidemiologic, a elevilor şi personalului didactic şi auxiliar.
''Aş insista, bineînţeles ca epidemiolog, că o măsură utilă, necesară, nu suficientă, dar utilă şi necesară, este supravegherea zilnică a colectivităţii prin triaj epidemiologic în cazul elevilor şi al personalului didactic şi auxiliar. Vorbesc de toţi adulţii care sunt în structurile acestea de învăţământ. Când spun triajul epidemiologic nu vreau să cad în panta exagerărilor, dar acest triaj epidemiologic trebuie făcut fie de un personal calificat - medic şcolar sau asistent de la cabinetul şcolar. Este foarte greu la momentul intrării în incintă, iar acest lucru s-a văzut din anii anteriori, dar eu mă gândesc că triajul epidemiologic zilnic se poate face în condiţii optime, dacă instruim cadrele didactice, la începutul primei ore de clasă. Cadrul didactic poate să facă triajul epidemiologic ţintit şi valoros în controlul acesta epidemiologic, pentru că poate să constate care dintre copii are deja probleme respiratorii, iar atunci copilul va fi dirijat către cabinetul medicului şcolar sau către medicul de familie pentru a îndepărta probabilitatea aceasta că este o manifestare a infecţiei cu SARS-CoV-2. Desigur, cadrul didactic poate să constate dacă un elev are şi alte simptome sau prezintă o stare care sugerează o posibilă infecţie cu acest virus. Mă gândesc şi la monitorizarea temperaturii, dar ştim foarte bine că a devenit foarte discutabilă. Cred că un triaj epidemiologic al elevilor şi al personalului poate fi făcut ca să preîntâmpinăm o situaţie în care un posibil infectat ar putea să stea chiar câteva ore împreună cu ceilalţi elevi în acelaşi colectiv al clasei şi poate să disemineze virusul'', a arătat Doina Azoicăi.
În context, medicul epidemiolog pune accentul pe o colaborare între cadre didactice, părinţi, medici, autorităţi.
''Pe lângă aceste măsuri care sunt arhicunoscute şi care nu sunt în premieră aplicate la începutul anului şcolar şi mai ales la începutul anilor aceştia şcolari în care trăim evenimentele acestea legate de pandemia de COVID-19, eu aş îndemna la stabilirea unor legături permanente ale unităţilor de învăţământ, şi lucrul acesta am putut să constat că există de anul trecut, cu cabinetele medicale teritoriale, mă gândesc la unităţile de învăţământ din mediul rural, iar când vorbim de mediul urban stabilirea legăturii unităţii de învăţământ prin responsabilii care sunt desemnaţi cu Direcţiile de Sănătate Publică, pentru soluţionarea cât mai rapidă a unor probleme medicale şi epidemiologice care pot să apară în cursul desfăşurării anului de învăţământ'', a menţionat ea.
Potrivit acesteia, putem depăşi şi această etapă de început a unui an şcolar fără să avem evenimente epidemiologice deosebite în lunile care urmează - septembrie, octombrie, noiembrie, printr-o colaborare.
''O colaborare între responsabilii unităţilor de învăţământ, părinţii, pentru că ei sunt cei mai fini observatori în ceea ce priveşte starea de sănătate a copiilor - dacă aceştia vor înţelege să nu ducă copilul în colectivitate dacă acesta prezintă anumite semne sau simptome care sugerează o eventuală contaminare cu un virus respirator, iar aici ne axăm pe ideea de a fi atenţi la infecţia cu SARS-CoV-2. Părinţii pot face testele la domiciliu, pentru că acum accesul este facil la testele rapide, este adevărat că acestea costă. Vom vedea care va fi strategia Ministerului Educaţiei pentru acest an şcolar, dacă vor fi puse la dispoziţie teste pentru ca părinţii să poată face evaluarea rapidă a statusului copilului. Bineînţeles, pe lângă colaborarea aceasta cu părinţii, colaborarea cu decidenţii de la nivel local şi regional. Ei trebuie să stabilească anumite măsuri care să faciliteze o bună activitate în unităţile şcolare, dar în relaţie şi cu alte direcţii de activitate. De exemplu, să facă posibilă ca situaţia transportului în comun să nu fie un element de risc pentru transmiterea virusului la copii sau ceilalţi călători, dar sunt şi alte elemente care să scadă riscul în acest moment în care activitatea şcolară începe'', a mai spus medicul.
