Premium
Tensiunea militară nu scade în nordul Siriei. Joi, 24 noiembrie, Turcia și-a continuat atacurile împotriva luptătorilor kurzi, menite să-i apere granița de sud. Potrivit unor surse independente siriene și kurde aflate la fața locului, artileria sa a lovit forțele kurde responsabile cu paza lagărului Al-Hol, care găzduiește rudele membrilor organizației Stat Islamic (ISIS), și închisoarea în care sunt deținuți jihadiști.
Turcia lansase, duminică, 20 noiembrie, Operațiunea "Gheara Sabiei", bombardând poziții ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și ale Unităților de Protecție a Poporului (YPG), aripa armată a Partidului Uniunii Democrate (PYD) kurd în Siria, a cărei fortăreață din Kobané a fost vizată. Guvernul turc acuză aceste două mişcări că au sponsorizat atacul care a făcut 6 morţi şi 81 de răniţi pe 13 noiembrie la Istanbul.
Într-un interviu acordat ziarului "Le Monde" (preluat de Rador), Didier Billion, director adjunct al Institutului de Relații Internaționale și Strategice (IRIS) și specialist în Turcia, consideră că apropierea alegerilor prezidențiale este unul dintre motivele pentru care Recep Tayyip Erdogan încearcă să se poziționeze ca "singurul capabil să lupte împotriva amenințărilor".
Reporter: De ce Ankara lovește acum militanții kurzi?
Didier Billion: În realitate, aproape că nu este nicio săptămână fără operațiuni militare de intensitate scăzută care să opună forțele armate turcești grupărilor PKK. Există, evident, o corelație între loviturile recente și atentatul de la Istanbul, pentru care oficialii turci au vizat imediat PKK. În următoarele douăzeci și patru de ore după atentat, au avut loc o serie de arestări, inclusiv cea a unei femei despre care se crede că a pus bomba. Foarte repede i-au fost atribuite mărturisiri în care aceasta spune că a fost recrutată și antrenată de PKK, în nordul Siriei.
De atunci, numărul 2 al PKK a negat categoric orice implicare. Unul dintre oficialii YPG a spus că femeia arestată avea trei frați care aparțineau organizației Stat Islamic (ISIS), care au fost uciși. Vedem că este războiul comunicatelor de presă, ca de obicei. Aceasta este întotdeauna problema în acest tip de caz de terorism: din cauza războiului psihologic, a războiului de propagandă, este dificil să deosebeşti adevăratul de fals.
Reporter: Această înăsprire a atitudinii lui Erdogan faţă de kurzi este legată de apropierea alegerilor prezidențiale din 2023?
Didier Billion: Nu spun că este principalul determinant, dar, de luni de zile, Erdogan reamintește constant că el este singurul capabil să lupte împotriva amenințărilor care se cristalizează în jurul Turciei. Chiar dacă până la alegeri mai sunt doar șase luni, sondajele nu sunt bune. Jocul este departe de a fi câștigat, mai ales că situația economică este catastrofală. Erdogan încearcă, inclusiv prin operațiunile sale militare, să recâştige de partea lui cea mai naționalistă secțiune a electoratului. Când vine vorba de lovirea kurzilor, turcii răspund întotdeauna.
Reporter: Cum văd Washingtonul și Moscova operațiunea militară turcească din Siria?
Didier Billion: Erdogan nu are nici sprijinul Rusiei, nici al Statelor Unite. El înțelege foarte bine că se află în centrul unui joc diplomatic, în care nu-i merge prea rău, și nu are chef să-și ardă navele ciocnindu-se frontal cu Kremlinul. Totuşi, după atentatul de la Istanbul, este foarte probabil să vedem o operațiune la sol în zilele următoare.
Până acum, Erdogan a fost de acord să-și amâne operațiunea militară pentru că Vladimir Putin stă cu un ochi pe Siria. Președintele rus rămâne un susținător necondiționat al lui Bashar Al-Assad și vrea să facă totul pentru a împiedica reluarea luptei, dar situația din țară este infinit de volatilă. Este foarte important ca Putin să demonstreze că este fidel alianțelor sale, că nu dezamăgește oamenii pe parcurs, "spre deosebire de americani", așa cum repetă adesea. Mai pe larg, statele din regiune nu sunt deloc pe linia occidentalilor în ceea ce privește conflictul din Ucraina. De exemplu, niciunul nu aplică sancțiunile. Putin nu vrea deloc să-și vadă legăturile slăbite cu aceste puncte de sprijin.
În ceea ce îi privește pe americani, ei susțin YPG deoarece consideră că aceste miliții au fost decisive în lupta împotriva ISIS în Siria.
Reporter: Erdogan își lovește dușmanii kurzi din Siria, în timp ce Teheranul a bombardat forțele kurde din nordul Irakului, acuzate că au alimentat revoltele din Iran. Liderul turc caută să profite de un efect nemaipomenit?
Didier Billion: Nu cred că există un fenomen de oportunitate, pentru că țintele nu sunt aceleași. Iranienii au vizat bazele Partidului Democrat din Kurdistanul iranian (PDKI) și ale partidului Komala. Există o conjuncție în timp a bombardamentelor Ankarei și Teheranului, dar acestea nu vizează aceleași locuri și nu au aceleași motive.
Dinamica politică diferă între kurzii din Siria, Irak, Iran sau Turcia. De exemplu, PKK este naționalist și marxist, în timp ce în Irak Partidul Democrat din Kurdistan (PDK) este mai degrabă un regim patriarhal, feudal. Liderul său, Nechirvan Barzani, caută să obţină stabilitate în nordul ţării, regiunea autonomă în care se află la putere. Pentru el, PKK este un obstacol în calea deplasării în cerc. Așa că mai degrabă salută operațiunile militare turcești, chiar dacă nu o poate spune prea tare.
Kurzii din aceste patru țări au experimentat metode diferite de mobilizare și instruire politică, pentru că se află în contexte diferite. Desigur, există puncte comune între aceste grupuri. Dar, din punct de vedere politic, nu a existat până acum o mișcare unitară care să vizeze același obiectiv.
