Premium
Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), a fost suspendat din Registrul Arheologilor din România, pe perioada maximă prevăzută legal, de doi ani, în urma sesizărilor şi memoriilor depuse de mai mulţi specialişti ai instituţiei muzeale şi a unei petiţii semnate de peste 300 de persoane în acest sens.
Comisia Naţională de Arheologie (CNA) a luat decizia în şedinţa care a avut loc pe 24 noiembrie, în urma unei sesizări privind încălcarea prevederilor Codului Deontologic al Arheologilor din România prin declaraţiile publice ale directorului MNIR din data de 10 noiembrie, potrivit cărora „permisiunea controlată este preferabilă interdicţiei”, arată un document care prezintă rezoluţiile şedinţei, publicat pe site-ul Minsiterului Culturii şi Identităţii Naţionale.
„În urma votului exprimat, CNA decide suspendarea domnului Ernest Oberländer–Târnoveanu din Registrul Arheologilor din România pe perioada maximă prevăzută legal, 2 ani. CNA solicită trimiterea Corpului de control al MCIN care să clarifice modul în care au fost realizate achiziţiile de bunuri de patrimoniu arheologic rezultate în urma detecţiei de metale. CNA a redactat o declaraţie, transmisă DPC”, arată rezoluţia dată în acest caz de Comisia Naţională de Arheologie.
Până la momentul transmiterii acestei ştiri, Ernest Oberländer-Târnoveanu nu a răspuns solicitării Agenţiei de presă News.ro de a transmite un punct de vedere. Săptămâna trecută, un număr de 324 de specialişti, dintre care 200 de arheologi atestaţi în Registrul Arheologilor din România, au adresat o petiţie către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi către Comisia Naţională de Arheologie prin care cer suspendarea acreditării profesionale (suspendarea din Registrul Arheologilor din România) a managerului Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, şi rezolvarea situaţiei generate de recentele evenimente de la MNIR.
Semnatarii petitiei, arheologi şi personal de specialitate implicat în protecţia patrimoniului cultural naţional din muzee, universităţi şi institute de cercetare de profil, se alătură demersului iniţiat de cei 28 de specialişti din MNIR. Astfel, ei au solicitat: demiterea lui Ernest Oberländer-Târnoveanu din funcţia de manager al MNIR; sesizarea Comisiei Naţionale de Arheologie, în scopul retragerii atestării lui din Registrul Arheologilor din România, pentru încălcarea prevederilor Codului Deontologic al Arheologilor din România; demiterea lui din funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor; dispunerea unui control administrativ, în calitate de Ordonator Principal de Credite, asupra modului în care s-a făcut „îmbogăţirea patrimoniului” colecţiilor MNIR prin achiziţionarea, „cu încălcarea legii”, a unor piese arheologice şi numismatice descoperite cu detectorul de metale, dar şi sesizarea organelor abilitate; urgentarea demersurilor de amendare şi îmbunătăţire a legislaţiei privind patrimoniul arheologic naţional, astfel încât situaţii „catastrofale” precum cea de la MNIR să nu se poată repeta în alte instituţii de profil din România.
În documentul depus la Ministerul Culturii se menţionează: „Cunoscând prevederile legale aplicabile, vă solicităm includerea pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Naţionale de Arheologie din 24 noiembrie 2017 a prezentei sesizări şi analizarea, în regim de urgenţă, a suspendării atestării dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu din Registrul Arheologilor din România, care se face vinovat de încălcarea în mod repetat a prevederilor Codului Deontologic al Arheologilor din România, în conformitate cu precizările specifice ale art. 23 din Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2494/2010 privind aprobarea Metodologiei privind atestarea personalului de specialitate din domeniul cercetării arheologice şi înscrierea sa în Registrul arheologilor”.
Ei citează Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2127/2005 privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Comisiei Naţionale de Arheologie – art. 4, paragraf (1), lit. l) şi paragraf (2), respectiv Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2494/2010 privind aprobarea Metodologiei privind atestarea personalului de specialitate din domeniul cercetării arheologice şi înscrierea sa în Registrul arheologilor – art. 22.
„Reiterăm, şi pe această cale, necesitatea imperioasă de amendare – în regim de urgenţă – a legislaţiei naţionale privind protejarea patrimoniului arheologic pe fondul gravelor distrugeri ale vestigiilor acestuia prin fenomenul braconajului arheologic practicat cu utilizarea ilegală a detectoarelor de metale. Solicităm ca elaborarea noilor prevederi legislative în această chestiune de importanţă naţională să fie realizată cu consultarea şi implicarea specialiştilor în domeniul arheologiei”.
Semnatarii solicită asociaţiilor profesionale ale arheologilor, dar şi ale altor specialişti implicaţi în protecţia patrimoniului arheologic, să se alăture demersului. Între sutele de semnatari se numără specialişti din Bucureşti (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan", Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, Muzeul Municipiului Bucureşti), Timişoara (Muzeul Naţional al Banatului, Universitatea de Vest), Târgovişte (Universitatea Valahia), Iaşi (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), Constanţa (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie), Braşov (Muzeul Judeţean de Istorie) şi Cluj-Napoca (Universitatea Babeş-Bolyai).
Pe 15 noiembrie, mai mulţi specialişti din MNIR s-au întâlnit cu ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, în vederea discutării situaţiei din Muzeul Naţional de Istorie. „Domnia sa a spus că va analiza şi va organiza o întâlnire cu ambele părţi, pe care o va modera”, a declarat pentru News.ro arheologul Cătălin Lazăr.
Cercetătorul a precizat la acel moment că vor fi înştiinţate şi alte organe abilitate, precum DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism), în ceea ce priveşte modalităţile de achiziţionare a obiectelor de patrimoniu.
