Toate partidele care s-au succedat la guvernare au promis că vor rezolva problema pensiilor speciale, însă fiecare încercare a eșuat în fața Curții Constituționale (CCR). Într-un interviu pentru „Adevărul”, Bogdan Dima, expert în drept constituțional și cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității din București, explică de ce nu a reușit nimeni să schimbe legea și ce șanse există ca viitorul proiect anunțat de președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan să treacă testul de constituționalitate.
„La un moment dat, am numărat peste 20 de decizii ale Curții Constituționale în materia pensiilor de serviciu (nu doar ale magistraților). Unele sunt mai importante decât altele. Prima chestiune importantă este că, din start, spre deosebire de toate celelalte pensii de serviciu, doar regimul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraților lato sensu a dobândit protecție constituțională prin interpretarea făcută de Curtea Constituțională. Practic, Curtea a considerat că regimul juridic al pensiilor magistraților, fiind un element care ține de statutul acestora, este o chestiune inerentă independenței personale a magistratului – deci parte din independența justiției, deci element al statului de drept. Or, pentru că Legea fundamentală protejează independența justiției și statul de drept, atunci și pensiile de serviciu au protecție constituțională. Odată ce au fost acordate prin lege, aceste pensii au căpătat protecție constituțională și, prin simplă lege a Parlamentului, nu le mai poți retrage pentru viitor”, a declarat Bogdan Dima, expert în drept constituțional.
„A doua chestiune importantă a apărut după o serie de modificări legislative neinspirate, dar probabil negociate prin niște cotloane ale colaborării loiale extraconstituționale între puterea legislativă, executivă și judecătorească. Aceste modificări au determinat creșteri substanțiale pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Pe de o parte, actualizarea pensiei în plată se face în funcție de salariul în plată. Pe de altă parte, salariile magistraților au crescut, în ultima perioadă chiar prin acte administrative ultra legem. Când factorul politic a încercat să limiteze aceste pensii exagerate, Curtea Constituțională a intervenit și a respins toate încercările. Practic, prin decizii precum nr. 467/2023, Curtea a securizat tot ce s-a câștigat și a redefinit inclusiv principiul neretroactivității legii”, a mai spus Bogdan Dima.
„Pentru viitor, nu poți decât să le crești, nicidecum să le scazi”
Acesta susține că „pentru viitor nu poți decât să le crești, nicidecum să le scazi”: „Pentru magistrații deja pensionați și pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare, protecția este absolută. Practic, pentru viitor nu poți decât să le crești, nicidecum să le scazi. Cu alte cuvinte, dacă în primă fază pensiile magistraților au căpătat protecție constituțională, în a doua fază cuantumul lor exclusiv ascendent a fost protejat prin jurisprudența Curții. Legiuitorul nu se poate atinge de nimic din ce s-a dat până acum și are foarte puțină marjă de modificare pentru viitor. Acesta este mesajul jurisprudenței evolutive a Curții: protecție absolută pentru cei pensionați și protecție ascendentă pentru cei care vor ieși la pensie în viitor.”
„Guvernul nu a greșit”
Bogdan Dima a continuat spunând că „ultima decizie a CCR nu e o surpriză”. „Curtea a introdus, de data aceasta, o condiție nouă pentru legiuitor: să nu doar solicite, ci și să aștepte avizul consultativ al autorităților de rang constituțional. În cazul CSM, termenul este de 30 de zile. Așa ar fi normal. Dar CCR abia acum a descoperit aceste argumente. Sunt curios cum va motiva Curtea această chestiune. Guvernul nu a greșit. A aplicat ce a zis Curtea anterior – că e obligatoriu să soliciți, nu să și aștepți avizul. De la solicitare până la adoptarea legii trecuseră 10 zile, un termen rezonabil. Alte autorități au dat avizele în timp, dar CSM nu.”
„Important este rezultatul – au încercat și au eșuat la judecata Curții Constituționale. Aceste eșecuri rezultă dintr-o dinamică a raporturilor de putere între politic și sistemul judiciar, construită în timp. Nu este vorba de o vină. Este o situație construită în timp, prin parteneriate între politic și justiție. Pensiile magistraților au fost mereu un trade-off cu valențe sistemice. Din cauza acestor compromisuri, s-a ajuns la o situație care afectează încrederea dintre societate și stat. Magistrații spun că politicienii instrumentalizează poporul, politicienii spun că magistrații își stabilesc singuri regulile. În realitate, fără colaborarea loială dintre o parte din justiție și o parte din politic, trade-off-ul nu ar fi funcționat”, a adăugat expertul.
„Soluția nu mai e juridică. Este una sistemică”
„Soluția nu mai este juridică pentru că tema nu mai este doar legislativă, este sistemică”, subliniază Bogdan Dima.
„Soluția este la decidenți, nu la experți. Trebuie un pact politic între puterile statului. Fără el, vom vedea mâine aceleași probleme ca azi. Într-o astfel de problemă, care vizează arhitectura constituțională a statului, trebuie să fii foarte deștept, foarte răbdător și să cunoști bine spațiul de manevră restrâns pe care îl ai. Degeaba vrei să faci legi dacă nu înțelegi contextul în care le propui și consecințele lor”, atrage atenția expertul în drept constituțional.
În final, Dima susține că niciun stat din UE nu are diferențe atât de mari între pensii: „Nivelul de salarizare al magistraților în România la început și la final de carieră este de 2,9, respectiv 5,8 ori mai mare decât venitul mediu brut pe țară – peste media europeană. E normal ca magistrații să aibă pensii decente, dar nu e normal ca diferențele să fie atât de mari. Eu nu știu un alt stat european unde discrepanța să fie atât de mare cum este în România.”
Comentează