Premium
Eșec strategic pentru Putin: Odată cu aderarea Suediei, Marea Baltică devine un 'lac NATO' (le Figaro)
Alianţa Nord- Atlantică va avea în curând 32 de membri, inclusiv toate ţările nordice, de la Islanda la Finlanda. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care spera să provoace Occidentul cu războiul său din Ucraina, acesta este totuşi un eşec strategic. Marea Baltică devine un "lac NATO", izolând porturile ruseşti Sankt Petersburg şi Kaliningrad. Rămâne de văzut care va fi preţul pe care NATO va trebui să-l plătească Turciei, care a dat în sfârşit undă verde aderării Suediei, comentează Le Figaro, potrivit news.ro.
Aderarea Suediei la NATO este acum doar o chestiune de timp şi de formalităţi juridice. În urma acordului la care s-a ajuns luni seară cu Turcia, blocajul politic pe care îl punea Recep Tayyip Erdogan a fost înlăturat. Ungaria, care de asemenea nu ratificase aderarea Suediei, pentru a fi într-o poziţie de forţă cu ţările europene, nu ar mai trebui nici ea să opună rezistenţă. Odată ce aceste ultime două parlamente vor ratifica procesul, Alianţa Nord-Atlantică va avea 32 de membri, inclusiv toate ţările nordice, de la Islanda la Finlanda.
"Avem de contribuit cu multe" la Alianţă, a declarat, exprimându-şi satifacţia, premierul suedez Ulf Kristersson la sosirea sa la summitul Alianţei Atlantice de la Vilnius, în Lituania.
Suedia era considerată practic membră a NATO. Ea participă de mult timp la exerciţiile aliaţilor. Cooperarea sa militară cu Finlanda şi Norvegia este foarte avansată, odată cu elaborarea unor planuri de apărare comune.
"Puţine ţări sunt la fel de preocupate" ca Norvegia de aderarea Suediei, a declarat, la fel de încântat, premierul Jonas Gahr Store, subliniind consecinţele acestei extinderi pentru securitatea şi apărarea ţărilor nordice. "Însă NATO nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni", s-a grăbit să adauge premierul de la Oslo. Alianţa este strict defensivă.
SFÂRŞITUL UNEI DURERI DE CAP PENTRU NATO
Devenind membră NATO cu drepturi depline, Suedia va avea acces la discuţiile militare dintre aliaţi. Cu cei 14.000 de soldaţi ai săi, armata suedeză este limitată, dar poziţia sa geografică o face esenţială pentru apărarea Europei de Nord.
În special insula Gotland, situată în centrul Mării Baltice, va fi mai bine integrată în planurile de apărare ale NATO.
Asigurarea securităţii Nordului Superior reprezintă, de asemenea, o provocare pentru Alianţă. "Atât Finlanda, cât şi Suedia au experienţă în gestionarea provocărilor pe care Rusia le prezintă în multe domenii. Ele aduc o experienţă esenţială în combaterea ameninţărilor hibride şi în lupta pentru Arctica printr-o abordare cuprinzătoare, la nivelul întregii societăţi, a securităţii", scrie cercetătoarea şi specialista în apărare Minna Alander într-un articol publicat de Le Rubicon.
Pentru Alianţă, este, de asemenea, o uşurare şi sfârşitul unei dureri de cap. Suedia nu a beneficiat de protecţia garantată de articolul 5 din Tratat, iar această zonă gri diplomatică putea fi exploatată de Rusia.
CU CE PREŢ?
Preţul plătit de aliaţi pentru a obţine acordul lui Recep Tayyip Erdogan nu a fost încă detaliat. Premierul suedez Ulf Kristersson a promis angajamentul ţării sale în lupta împotriva terorismului. Grupările kurde sunt în mod constant în vizorul Turciei. Preşedintele turc a ridicat, de asemenea, problema aderării Turciei la Uniunea Europeană. Capitalele nu au abordat încă această problemă, dar subiectul este retoric. Problema a fost îngropată de mult timp, arată Le Figaro.
Miza acordului este mai degrabă viitoare livrări de arme. În special, Ankara ar dori să obţină avioane F16 americane. Livrarea a fost suspendată în 2021, când Turcia a optat pentru sistemul de apărare rusesc S-300. Washingtonul nu a dorit ca avioanele sale să fie studiate în vreun fel de Moscova. Însă luni, consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat că preşedintele Joe Biden este acum pregătit "să avanseze" în chestiunea F-16. Congresul, care deţine cheia, a acceptat, de asemenea, să îşi îndulcească poziţia. Senatorul democrat Bob Menendez a declarat că, dacă va exista o "acalmie" în operaţiunile Turciei "împotriva vecinilor săi", discuţiile ar putea începe.
