Premium
urodeputatul român Eugen Tomac (PPE), care a depus o acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) prin care cere anularea deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie anul trecut, a explicat că demersul său este justificat de faptul că s-a produs ''un abuz de putere prin această decizie prin care practic ni s-a respins accesul în spaţiul Schengen'', anunță Agerpres.
''Exact în ultima zi în care expira termenul de contestare a deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie, am depus această acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Consiliului. Consider că s-a produs un abuz de putere prin această decizie prin care practic ni s-a respins accesul în spaţiul Schengen. Comisia, Parlamentul şi guvernul României care au calitate de reclamant privilegiat nu au dorit să formuleze această acţiune, deşi se încalcă principiul cooperării loiale între state, aspect prevăzut în Tratatul Uniunii Europene, se încalcă principiul cooperării loiale între instituţiile europene. Există aşadar argumente foarte puternice pentru a reclama acest conflict juridic'', a declarat Tomac pentru mai mulţi jurnalişti români prezenţi la reuniunea Consiliului JAI.
Eurodeputatul consideră că în Consiliu s-a intrat cu o propunere clară
Eurodeputatul consideră că în ''Consiliu s-a intrat cu o propunere clară, ca România, Bulgaria, respectiv Croaţia să fie acceptate în spaţiul Schengen întrucât întrunim condiţiile şi s-a ieşit cu două decizii - Croaţia acceptată, noi şi Bulgaria nu''.
''Prin urmare nu cred că mai avem un conflict politic, avem un conflict juridic şi din acest punct de vedere el trebuia reclamat la CJUE. În ultima zi în care putea fi făcută această contestaţie eu am acţionat, am calitate de reclamant neprivilegiat, însă mi-am justificat interesul direct, pentru că orice cetăţean european poate contesta orice decizie a instituţiilor europene la CJUE dacă îşi justifică interesul direct. În calitate de deputat în Parlamentul European mi-am justificat acest interes direct pentru că îmi este afectată activitatea şi în mod evident acum, după ce am depus acest recurs, el a fost înregistrat oficial, Curtea mi-a comunicat că dosarul este în regulă'', a spus eurodeputatul.
Următoarea etapă este de a convinge Parlamentul European să intervină
Următoarea etapă este de a convinge Parlamentul European să intervină, astfel încât demersul eurodeputatului român să aibă şanse de succes mai mari. Explicaţia sa legată de acest aspect este că, pe lângă solicitarea de anulare a deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie, Eugen Tomac a cerut ca deputaţii europeni să poată avea calitatea de reclamant privilegiat în relaţia cu Consiliul şi Comisia Europeană.
Pe de altă parte, Tomac a clarificat faptul că în demersul său nu este o contradicţie faptul că România face parte din Consiliul UE, întrucât demersul a fost făcut în calitatea sa deputat în Parlamentul European, aşadar parte a unei instituţii co-legiuitoare a UE. Demersul său nu este îndreptat împotriva unui stat, ci a unor decizii luate de Consiliu în dezacord total cu ce au hotărât Comisia şi Parlamentul European.
Ce a mai spus Eugen Tomac
''Or, Tratatul privind funcţionarea UE spune foarte clar că instituţiile europene sunt obligate să coopereze loial pentru a atinge obiectivele pe care le are UE. Din moment ce în Jurnalul Oficial al UE s-a publicat decizia acceptarea Croaţiei în spaţiul Schengen cu următoarea explicaţie: 'Întrucât Croaţia îndeplineşte criteriile de aderare la spaţiul Schengen, ea a fost invitată'. Noi şi bulgarii îndeplinim criteriile însă pentru noi nu s-a creat această unanimitate, prin urmare consider că este un abuz de drept şi el trebuie clarificat în justiţie'', a accentuat eurodeputatul român.
Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 a decis acceptarea doar a Croaţiei în spaţiul Schengen. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.
