La un târg de carte din Bucureşti, sute de oameni formează o coadă pentru a primi autograf pe o carte. După trei ore, Klaus Iohannis, autorul autobiografiei „Pas cu pas“, stă pregătit să semneze. „Dacă au făcut coadă pentru mine, nu plec până nu le semnez tuturor“ - Iohannis este noul preşedinte ales al României, scrie „EUobserver“ într-o analiză a politicianului Klaus Iohannis şi a momentului câştigării alegerilor prezidenţiale.
După câştigarea-surpriză a alegerilor prezidenţiale de duminică, 16 noiembrie, primarul luteran al Sibiului a devenit primul preşedinte român ce provine dintr-o minoritate etnică şi religioasă. Klaus Iohannis este comparat cu Barack Obama, primul preşedinte negru al Statelor Unite ale Americii, notează „Euobserver“ într-un portret al preşedintelui ales al României, Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a câştigat cu 54,4% din voturi, în ciuda unei campanii agresive realizate de premierul Victor Ponta, care câştigase prima rundă şi care părea câştigătorul şi celui de-al doilea tur. În contrast cu stilul lui Iohannis, Ponta a împânzit România cu postere electorale ţipătoare. El a angajat un consultant american – Grupul Podesta – pentru a-l ajuta în campanie. Într-o dezbatere televizată, Ponta s-a folosit de un truc retoric scos direct din serialul politic american „House of Cards“: şiretlicul „vreau să vă cereţi scuze soţiei mele“.
De asemenea, Ponta a jucat şi cartea naţionalistă şi religioasă, scoţând în evidenţă că el este român şi creştin ortodox, în timp ce-l descria pe Iohannis ca pe „un lucru“. Purtătoarea de cuvânt a lui Victor Ponta, Gabriela Vrânceanu-Firea chiar l-a atacat pe Iohannis că nu are copii.
Activiştii anti-Iohannis au aruncat găini moarte şi vii în curtea sediului de campanie al primarului Sibiului, ce aveau bileţele ataşate pe care scria: „Eu sunt Iohannis şi mi-e frică de dezbaterile televizate“. Episodul cu găinile a fost singurul care l-a făcut pe Iohannis să reacţioneze. Are conotaţii respingătoare: în România ocupată de nazişti, dacă cineva arunca un pui decapitat în grădina ta, înseamna că naziştii vor veni să te ucidă în ziua următoare. Iohannis a declarat că nu a crezut niciodată că ameninţările cu moartea naziste revin în timpurile moderne.
Aruncarea găinilor nu a fost o coincidenţă. Klaus Iohannis a atras atenţia asupra faptul că un alt român de etnie germană, Eginald Schlattner, chiar a scris o carte despre istoricul acestei acţiuni: „Cocoşul decapitat“. De asemenea, episodul a amintit şi de conflictul etnic din România, de la începutul anilor '90, atunci când ciocnirile violente cu minoritatea maghiară au reprezentat îngrijorări în Uniunea Europeană privind procesul integrării României. Astăzi, drepturile minorităţilor sunt puternice. Partidul minorităţii maghiare este o prezenţă permanentă în guvernele de coaliţie româneşti. Limbile minoritare îşi au şi ele locul în şcoală şi în media. Într-adevăr, apelul anti-minoritar al lui Ponta, a mobilizat votanţii opoziţiei. Existau, de asemenea, temeri că, dacă Victor Ponta va deveni preşedinte, va elibera ligi întregi de politicieni corupţi aflaţi în închisoare. O asemenea măsură fusese propusă anul trecut de majoritatea parlamentară a lui Victor Ponta.
Imaginile cu mulţimile adunate în faţa ambasadelor româneşti, unde expatriaţii români încercau să voteze, au reprezentat un alt factor important în câştigul lui Iohannis. Mai ales când poliţia a dispersat mulţimea cu gaze lacrimogene în Londra şi în Torino, atunci când secţiile de votare s-au închis şi oamenii au refuzat să plece fără să-şi înregistreze opţiunea. Încheierea unei tendinţe?
În afară de mişcarea Obama făcută în România, alegerea lui Iohannis vine pe fondul unei tendinţe mari în regiune: ieşirea la rampă a liderilor naţionalişti şi populişti în Ungaria, Bulgaria şi Slovacia.
Astfel, Iohannis va trebui să lucreze cu Ponta ca premier şi lider al unei majorităţi parlamentare puternice. Însă şi Ponta va trebui să lucreze cu Iohannis: la doar două zile de la alegeri, parlamentul a readus pe ordinea de zi legea amnistiei privind condamnaţii pentru corupţie. În aceeaşi zi, parlamentul a ridicat imunitatea câtorva membri aflaţi sub investigaţie pentru corupţie, membri apăraţi timp de luni întregi. „După ce a stat mai bine de un an în sertarele din Parlament, legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă astăzi în plenul Camerei Deputaţilor. Deci se poate!“, scria Iohannis pe Tweeter.
Ca vorbitor de germană şi ca membru al aceleiaşi familii politice de centru dreapta ca şi cancelarul german Angela Merkel, Iohannis, cel mai probabil, se va înţelege de minune cu liderul de facto al Uniunii Europene. Totuşi, prima sa apariţie la un summit UE nu va fi în decembrie. Preşedintele în exerciţiu al României, Traian Băsescu, îşi va păstra funcţia până pe 21 decembrie, cu trei zile după ce liderii UE se vor fi întâlnit la Bruxelles. Cu România aflată încă sub tutela UE, supusă „Mecanismului de Cooperare şi Verificare“, Iohannis a promis că noul an va marca începutul unei noi epoci. România „va absolvi şcoala de integrare europeană şi vom deveni un stat matur, puternic şi respectat în UE“, a declarat Klaus Iohannis, citeaza adevarul.ro
Comentează