Uniunea Europeană se confruntă cu o vulnerabilitate care chiar dacă nu se vede, nu înseamnă că nu există. Mare parte din viața sa digitală se sprijină pe infrastructură și servicii dezvoltate în afara continentului, în special în Statele Unite. De la comunicațiile de zi cu zi până la funcționarea administrațiilor și a marilor companii, tehnologia americană a devenit coloana vertebrală a economiei digitale europene.
Tema a revenit brusc în atenție în contextul tensiunilor geopolitice recente. Potrivit unor informații citate de The Telegraph, în Europa au reapărut discuții despre posibile măsuri de presiune care, într-un scenariu de escaladare politică majoră, ar putea include chiar și companii americane de tehnologie.
Chiar dacă ipoteza rămâne teoretică, ea scoate la iveală o problemă structurală: gradul ridicat de dependență digitală.
Pentru cetățenii obișnuiți, această dependență este aproape invizibilă. Platformele americane domină spațiul online european, iar pentru milioane de oameni ele sunt principalele canale de informare, socializare și divertisment.
Big Tech, infrastructură esențială pentru afaceri
În mediul de afaceri, rolul lor este și mai pronunțat. Pentru multe firme mici și mijlocii, ecosistemele Google și Meta sunt indispensabile pentru promovare, vânzări și relația cu clienții.
Această realitate a fost sintetizată tranșant de șeful Centrului pentru Securitate Cibernetică din Belgia, care a declarat că Europa a ajuns să „piardă controlul asupra internetului”, tocmai din cauza infrastructurii digitale pe care nu o deține.
O analiză realizată de Euronews arată că aproximativ trei sferturi dintre companiile europene listate utilizează tehnologii americane în operațiunile lor zilnice, inclusiv pentru e-mail și managementul informațiilor. Odată integrate în fluxurile de lucru, aceste soluții sunt greu de înlocuit fără perturbări majore.
În centrul acestei dependențe se află serviciile de cloud. Conform unei analize Reuters Breakingviews, Amazon, Microsoft și Google controlează în jur de două treimi din piața de cloud din Uniunea Europeană. Dominanța lor nu se limitează la stocare și procesare, ci include servicii avansate de inteligență artificială, securitate și analiză de date, care cresc costurile și complexitatea unei eventuale migrări.
Estimările privind prețul autonomiei digitale sunt descurajatoare. Reuters notează că investițiile necesare ar putea varia de la sute de miliarde până la trilioane de euro. În acest context, soluțiile intermediare sunt privite de unii critici drept simple exerciții de imagine, etichetate drept „sovereignty washing”.
Ce ar însemna o decuplare bruscă
Un scenariu extrem, dar tot mai des invocat, ar fi indisponibilitatea marilor platforme americane în UE. Pentru utilizatorii obișnuiți, efectele ar fi rapide: pierderea accesului la servicii familiare, fragmentarea comunicării online și necesitatea adoptării unor alternative mai puțin mature. Nu ar fi un colaps total, dar adaptarea ar fi dificilă.
Pentru guverne și infrastructuri critice, consecințele ar fi mult mai severe. Multe servicii publice esențiale se bazează deja pe software și cloud americane. O decuplare forțată ar presupune migrații de urgență, riscuri operaționale și costuri uriașe, într-o perioadă de tranziție marcată de incertitudine digitală.
Ce spune Bruxelles-ul
Un studiu al Parlamentului European confirmă că Uniunea rămâne „puternic dependentă” de furnizori de software și cloud din afara UE, în special din SUA, ceea ce creează vulnerabilități economice și geopolitice. Documentul discută opțiuni de politici publice menite să consolideze autonomia digitală.
În zona de analiză strategică, European Council on Foreign Relations (ECFR) merge mai departe, avertizând că marile companii străine de tehnologie nu pot fi considerate parteneri de încredere pentru nevoile digitale ale Europei. Printre soluțiile propuse se numără construirea unei „stive” europene de tehnologii critice, un proiect ambițios, dar de durată.
Comentează