Europa și-a propus să fie pregătită militar până în 2030, însă acest obiectiv riscă să nu fie atins, în ciuda investițiilor fără precedent în apărare. Un proiect al programului de lucru al Comisiei Europene pentru 2027, obținut de Euronews, avertizează că statele europene continuă să aibă lacune importante în privința capacităților militare.
Reducerea prezenței americane pe continent, amenințările hibride și întârzierile în dezvoltarea sistemelor de apărare complică planurile Uniunii Europene.
Europa investește sute de miliarde în apărare, dar nu are încă toate capacitățile necesare
Avertismentul apare într-un document de opt pagini al Comisiei Europene, care urma să fie aprobat și publicat la 4 noiembrie și care stabilește prioritățile executivului european pentru 2027.
Documentul atrage atenția că frontierele externe, infrastructura critică și valorile europene sunt tot mai expuse amenințărilor, inclusiv celor hibride. Această evaluare este în concordanță cu primul raport anual privind pregătirea pentru apărare al Agenției Europene de Apărare, care identifică deficiențe persistente în capacitățile militare ale statelor europene.
Cheltuielile pentru apărare au ajuns la 418 miliarde de euro în 2025, însă investițiile nu s-au transformat încă în forțe care să poată fi desfășurate rapid, susținute pe termen lung și să opereze împreună în mod eficient.
Comisia Europeană avertizează că este nevoie de eforturi suplimentare pentru consolidarea rezilienței, a pregătirii și a capacității de reacție rapidă în situații de criză.
O altă problemă este reducerea prezenței militare americane în Europa, decisă de președintele Donald Trump în cadrul reevaluării dispozitivului militar al SUA. Printre măsurile vizate se află și retragerea unor capacități strategice de sprijin, esențiale pentru desfășurarea și operarea forțelor combatante.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, consideră că Uniunea Europeană trebuie să-și dezvolte propriile capacități strategice pentru a compensa această lipsă. Potrivit estimărilor prezentate de oficial, construirea acestor resurse ar putea costa aproximativ 500 de miliarde de euro.
Comisia Europeană pregătește noi instrumente de apărare. Rusia ar putea testa NATO până în 2030
Bruxelles-ul a prezentat mai multe propuneri menite să ajute cele 27 de state membre să-și consolideze capacitățile militare până în 2030. Unele servicii de informații consideră acest termen un posibil moment în care Rusia ar putea testa capacitatea de reacție a NATO.
Printre inițiative se numără crearea unui Instrument European pentru Capacități Strategice, care ar urma să sprijine domenii precum transportul militar strategic, realimentarea aeronavelor în aer, apărarea spațială și cea cibernetică.
Comisia intenționează să continue și propunerile prezentate de președinta Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, susținut la Strasbourg.
Una dintre acestea este Protocolul European pentru Situații de Urgență în domeniul securității. Mecanismul ar permite o reacție europeană comună și rapidă atunci când un stat membru se confruntă cu o amenințare directă și credibilă. Von der Leyen l-a descris drept un echivalent european al articolului 4 din Tratatul NATO, însă propunerea nu beneficiază de sprijinul unanim al statelor membre.
Executivul european analizează și posibilitatea înființării unui Consiliu European de Securitate, împreună cu cei mai apropiați parteneri ai Uniunii.
Necesitatea unor astfel de mecanisme este legată de intensificarea amenințărilor hibride. Printre exemplele menționate se numără descoperirea unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unor transporturi ucrainene sensibile, într-un aeroport din Germania, dar și scufundarea unor nave comerciale în Marea Neagră în urma atacurilor cu drone.
Incursiunile dronelor de-a lungul flancului estic al Europei au determinat NATO să înființeze programul de apărare multilaterală Eastern Sentry.
Cu toate acestea, în ciuda creșterii investițiilor în tehnologia de combatere a dronelor, care ar fi avansat de șase ori între 2024 și 2025, doar o treime dintre programele europene din acest domeniu ar urma să fie livrate până în 2030.
Ucraina rămâne o prioritate. Un miliard de euro ar putea ajunge în proiecte comune de apărare
Sprijinirea Ucrainei și consolidarea capacităților sale militare rămân printre prioritățile Comisiei Europene, în contextul continuării agresiunii ruse.
Programul de lucru prevede investiții suplimentare în apărarea aeriană și antirachetă, în drone, în sistemele de combatere a dronelor și în producția de muniție.
O parte din finanțarea europeană destinată Ucrainei ar urma să fie direcționată către colaborări industriale în domeniul apărării. Mai exact, Kievul intenționează să aloce până la un miliard de euro din împrumutul european de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro unui program al Uniunii Europene care urmărește apropierea industriei ucrainene de apărare de partenerii europeni.
Domeniile vizate sunt apărarea aeriană și antirachetă, dronele, sistemele antidronă și muniția.
Planul ar urma să contribuie atât la dezvoltarea industriei de apărare ucrainene, cât și la consolidarea cooperării dintre această industrie și companiile din statele membre.
Avertismentul Comisiei Europene arată însă că, în ciuda banilor mobilizați și a voinței politice, Europa mai are mult de lucru pentru a-și transforma obiectivele de apărare în capacități militare concrete, care să poată fi folosite rapid și eficient până la sfârșitul deceniului.
