Premium
Plecând de la exilul marelui poet roman Ovidius Publius Naso, pictorul Paul Hitter ne prezintă o serie de tablouri monumentale aducând în contemporan personaje ale Romei antice. Trecând de la Ovidiu la Nero, Spartacus, Cleopatra, Cezar, Caligula până la Pilat din Pont sau Decebal, Paul Hitter ne aduce în fața ochilor toată nebunia sângeroasă, sexuală și spectaculară a Imperiului Roman. Inițiator al Expresionismului Balcanic, Paul Hitter trece de arealul geografic și spiritual al Balcanilor către o abordare mai globală a temelor prezentate. Deși bine încadrate în timp și spatiu din punct de vedere al documentării, lucrările țintesc către un prezent atemporal. Folosindu-se de trecut, artistul ne dezvăluie involuția societății „evoluate” în care trăim, lovindu-ne după 2000 de ani de aceleași tare ale psihicului și moralității umane.
Vernisajul va avea loc marți, 22 iunie de la orele 19, în Sala Diplomat a hotelului Athenee Palace Hilton, Strada Episcopiei nr. 1-3, București. Artistul va fi prezent. Expoziția va putea fi vizitata în lobby-ul hotelului până pe data de 27 iunie.
Parteneri: Avincis, Asociatia Culturala Veteres Militia
Despre Paul Hitter
Paul Hitter este un pictor român, născut în 1982, care îl are ca Maestru pe artistul Matei Șerban Sandu. A studiat la Academia de Artă din Munchen în clasele artiștilor: Nikolaus Lang, Sean Scully, Karin Kneffel.
A inventat propriul stil în pictură, numit Expresionism Balcanic, iar lucrările sale îmbină mitologii populare din Balcani, mitologii urbane, teme sociale.
Până în prezent, a expus în expoziții personale și de grup în: București, Praga, Los Angeles, Marsilia, Milano, Paris, Las Vegas, Salt Lake City.
Site-ul de prezentare Paul Hitter: www.paulhitter.ro
Artist Statement
ROMA
“ de bogății și de iubire au parte cei curajoși”
Publius Ovidius Naso
Am început această expoziție dintr-o frustrare. Citind cartea lui Vintilă Horia, Dumnezeu s-a născut în exil, despre viața lui Ovidiu la țărmul Marii Negre, am căutat opere de artă realizate de români despre marele poet roman. Din păcate în afară de statuia lui Ovidiu realizată de sculptorul italian Ettore Ferrari amplasată în Constanta, avem o singura pictură cunoscută avandu-l ca personaj pe Ovidiu, realizată în 1916 de Ion Theodorescu-Sion. Am apreciat calitățile acestei lucrări dar eu aș încadra-o mai degrabă la peisaj decât la pictură de personaj. Căutând internetul în lung și în lat, în afară de plictisitoarele lucrări în stilul liceelor de artă, expuse periodic pe la tot felul de Consilii Județene și ICR-uri, nu am găsit nimic, nici o lucrare de artă demnă de renumele poetului.
Am considerat că Ovidiu merită mai mult, și că noi, românii, trebuie să ne îngrijim și să ne folosim de acest extraordinar avantaj. Unul din cei mai mari poeți ai Romei a trăit și a murit pe teritoriul nostru. Nu este însă o noutate că noi procedăm precum vita proaspăt mulsă ce dă cu piciorul găleții cu lapte. Pentru un poet mare o pânză mare! O lucrare monumentală, pictată cu tristețe, chiar la început de Pandemie și de izolare. Sfârșind pictura, mi-am dat seama că personajele Romei antice au fost întotdeauna fascinante pentru mine, și că le-aș putea imortaliza într-o expoziție. Monumentala.
Nu am ales personajele cronologic, nici măcar logic, pur și simplu mi-am ascultat gusturile, intuiția, pasiunea pentru istorie.
Recunosc că pentru un artist modern este o provocare să pictezi lucrări cu temă, cu personaj clar, bine definit, cu poveste în spate. Nu mai este de bon-ton, mai ales pentru curatori, experți în artă, galerii. Se poartă post-modernismul golit de sens și de poveste. Este mai simplu și pentru artist, și pentru curatori, și pentru public.
Eu însă ador provocările, iubesc să port publicul prin călătoriile mele vizuale, încercând să îl ridic deasupra goliciunii acestei epoci.
Veți vedea 8 lucrări monumentale, lucrări de maturitate artistică. Sunt personaje și povești din timpul Imperiului Roman pe care cei mai mulți dintre noi ar trebui să le cunoască. Cred cu tărie în rolul culturalizator al artei astfel încât cei care nu cunosc personajele din tablourile mele vor avea ocazia să își îmbogățească bagajul.
Perioada pandemiei m-a inspirat teribil, deci veți regăsi în aceste lucrări paralele cu nebunia în care ne-am bălăcit timp de mai bine de un an.
Pentru a închide cercul, am ales ca ultima lucrare să nu fie despre căderea Constantinopolului, ci o lucrare despre Traian și Decebal. Un alt subiect foarte puțin tratat de către artiștii moderni. Ne este rușine că ne tragem din daci, dacopatia este luată în derâdere, dar nici cu latinitatea noastră nu ne mândrim decât formal.
Hulit de unii, apreciat de alții, exilat în propria-mi țară, mă simt uneori precum Ovidiu, iar societatea noastră, măreața Uniune, îmi pare doar un alt imperiu Roman, mai lipsit de fast și de valori. Oricum, toate imperiile se prăbușesc....
