Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme din presa zilei, punând accentul pe o analiză din cotidianul Adevărul pe tema consecințelor referendumului în baza căruia ar putea să fie creat un stat kurd, independent şi suveran care să cuprindă teritoriul actual al Kurdistanului irakian, dar şi toate zonele populate de kurzi în Irak
Adevarul:
În ciuda presiunilor internaţionale, ignorând cererile venite de la americani, de la ţări membre ale UE, din Turcia, din Iran, nesocotind decizia Curţii Constituţionale din Irak care a declarat referendumul ilegal, kurzii sunt decişi să iasă la vot pentru ceea ce ar putea fi decizia de a susţine apariţia unui stat kurd, independent şi suveran care să cuprindă teritoriul actual al Kurdistanului irakian, dar şi toate zonele populate de kurzi în Irak
Raţionamentul de tip ultimativ al principalului susţinător al referendumului, Massoud Barzani, şeful Partidului Democratic al Kurdistanului şi preşedintele Kurdistanului irakian, este foarte simplu, a fost exprimat din nou în urmă cu 48 de ore la mitingul ţinut la Erbil, capitala regiunii adresându-se unei audienţe de peste 20.000 de oameni: „Nu-mi voi face de ruşine poporul cerând amânarea scrutinului. Din acest moment, referendumul nu mai este în mâinile mele, nici în cele ale partidelor, ci în ale voastre... Aveţi de ales între independenţă şi supunere... Vom dori să negociem în mod serios cu Bagdadul, dar numai după 25 septembrie, acum este prea târziu“.
Jocurile sunt, deci, făcute? Foarte probabil da, numai că lucrurile nu sunt deloc limpezi nici măcar în sânul populaţiei kurde din Irak, voturile sale fiind împărţite între partidul lui Barzani şi Uniunea Patriotică a Kurdistanului, formaţiune politică aflată sub conducerea lui Jala Talabani, mai conciliant, mai dornic de dialog pe bază de concesii reciproce cu guvernul central de la Bagdad. Ceea ce poate să însemne o divizare de voturi sau, şi mai credibil, începerea unei lupte de putere între facţiuni, imediat după anunţarea rezultatelor referendumului. În alianţe cu minorităţile tadjice şi arabe din zonă, total opuse ideii unui Kurdistan
Dar asta nu este decât o parte, chiar o foarte mică parte, a problemelor pe care le implică rezultatul referendumului de luni. Dacă votul majoritar va fi pentru independenţă, este foarte limpede că semnalul pe care-l va transmite va duce la inflamarea imediată a tuturor comunităţilor din Turcia, Siria şi Iran. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Principalii lideri si comunicatori ai PSD vor contracara dosarul Belina in urmatoarele zile pe plan mediatic cu un mesaj comun, care il va prezenta pe Liviu Dragnea drept victima unui plan al adversarilor sai politici, potrivit mai multor surse din PSD.
Astfel, liderii PSD vor iesi public cu mesaje stabilite la nivel central in acest week-end. Liniile mari de comunicare s-au vazut de altfel inca de vineri, dupa ce DNA a anuntat inceperea urmaririi penale impotriva lui Sevil Shhaideh si Rovana Plumb, acuzate ca ar fi trecut ilegal din patrimoniul statului in patrimoniul CJ Teleorman Lacul Belina. Ulterior, Lacul Belina a ajuns la o firma a fiului lui Liviu Dragnea.
Klaus Iohhanis va fi o tinta a comunicatorilor PSD, presedintele urmand sa fie acuzat ca sub presiunea publica de a o schimba pe Laura Codruta Kovesi de la sefia DNA, declanseaza cu ajutorul sefului SRI Eduard Hellvig o campanie de "lichidare politica" a lui Liviu Dragnea. Liderii PSD vor avea sarcina de a spune ca Liviu Dragnea este singurul adversar al lui Klaus Iohannis. (Mia multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
De mai bine de o lună, fără să atragă prea mult atenţia, dobânzile la lei de pe piaţa interbancară, pe baza cărora se calculează indicele ROBOR, folosit ca reper în contractele de împrumut pentru apartamente, credite de consum, carduri de credite sau credite pentru companii, au început să crească.
Creşterea ROBOR-ului la 3 luni de la 0,6%/an la 1%/an înseamnă 100 de lei în plus pe lună la creditul Prima Casă(dobânda este ROBOR la 3 luni plus 2 puncte procentuale; deci acum este 3%, am luat în considerare un credit de 60.000 de euro, echivalent în lei la un curs de 4,6 lei). Într-un an, plătiţi în plus 1.104 lei.
La prima vedere 100 de lei în plus pe lună, la rata la bancă, parcă nu se văd cum pleacă din buzunar.
Estimarea analiştilor este că ROBOR-ul la 3 luni se va duce spre 2% anul viitor, dacă rata inflaţiei va creşte peste 2%, aşa cum arată prognozele BNR.
Deci veţi plăti încă 100 de lei în plus pe lună, mai precis 92 de lei, şi 1.100 de lei pe an.
În ultimii 2-3 ani România a traversat cea mai bună perioadă din istoria ei, din perspectiva costurilor de finanţare în lei, dar şi în euro. Nimeni nu s-a gândit vreodată că dobânzile vor să scădea atât de jos, la sub 1%/an, într-o ţară unde inflaţia a lăsat amintiri urâte.
Această perioadă de vis pentru dobânzile la creditele în lei s-a încheiat. În acest moment 60% din împrumuturile date în România prin sistemul bancar au la bază leul, după ce acum 10 ani valuta, în principal euro, deţinea un pondere de 70%. Acestă pondere de 60% va creşte în continuare, ceea ce arată că tot mai multe persoane fizice şi compani vor depinde de evoluţia ROBOR-ului. (Mia multe detalii AICI)
RFI:
In Franţa, liderul mişcării “Franţa nesupusă”, Jean-Luc Mélenchon, se află sub focul criticilor după ce sîmbătă, la manifestaţia convocată de el împotriva reformei Codului Muncii, a făcut unele afirmaţii discutabile. Printre altele el a afirmat că “strada i-a doborît pe regi, strada i-a doborît pe nazişti”.
Jean-Luc Mélenchon încerca de fapt să-i răspundă, în stil polemic, preşedintelui Emmanuel Macron, mai precis afirmaţiei sale că “democraţia nu înseamnă strada”. Formulele lapidare cu puternică încărcătură metaforică pot fi uneori riscante în gura oamenilor politici întrucît pot fi interpretate în diferite sensuri.
Emmanuel Macron dorea să spună de fapt că are legitimitatea celor care au votat cu el, şi că manifestaţiile de stradă nu-l vor opri de la realizarea unore reforme anunţate de altfel înainte de a solicita votul francezilor.
Jean-Luc Mélenchon a ţinut să precizeze că în Franţa tradiţia revoluţionară a fost sinonimă cu progresul şi că strada, sau mai bine zis mobilizările populare, au dus la obţinerea unor importante avantaje sociale. Liderul radicalilor de stînga, un bun orator în paranteză fie spus, a exagerat totuşi cînd a afirmat că “strada i-a doborît pe nazişti”. Greu de găsit un istoric care să poată afirma sus şi tare că în 1944 naziştii ar fi putut fi goniţi din Franţa doar în urma unor revolte populare, fără sprijinul armatei americane pe de o parte şi fără presiunea rusă în partea de est.
Purtătorul de cuvînt al guvernului francez a şi denunţat afirmaţiile lui Jean-Luc Mélenchon ca o “greşeală morală şi politică”. E ca şi cum Mélenchon ar pune pe acelaşi plan cu naziştii un guvern ales în mod democratic, cel actual din Franţa. (Mai multe detalii AICI)
