Ex-ministrul Vlădescu și cumnatul lui Mircea Geoană calificați `specialiști` în corupție de ICCJ - Au lucrat conspirat pentru îngreunarea aflării adevărului

Instanța supremă face o radiografie amplă a întregului dosar Swietelski-CFR, o afacere judiciară urmare căreia funcționari ai statului român se îmbogățeau masiv din bani primiți pe sub mână de la compania austriacă ce dorea deblocarea facilă a unor plăți pentru lucrări de reabilitare pe mai multe tronsoane de cale ferată.

Artizanii acestei afaceri ar fi în ordinea mecanismului sunt cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, iar ambii au primit pedepse grele de șapte și respectiv opt ani și șase luni de închisoare cu executare după judecata dosarului în primă instanță.

Judecătorii care au decis astfel arată în motivarea lor că „plățile efectuate au avut ca destinatari persoane care ocupau sau au ocupat funcții de demnitate publică sau aveau calitatea de înalți funcționari publici în aparatul administrației publice centrale a statului român”.

„Astfel, inculpatul Sebastian Vlădescu a avut calitatea de ministru al finanțelor în două mandate, a ocupat funcțiile de secretar de stat și consilier al ministrului de finanțe.

Inculpatul Ionuț Costea a avut calitatea de secretar de stat și a ocupat funcții importante în cadrul Ministerului de Finanțe.

De asemenea, inculpatul Constantin Dascălu a ocupat funcția de secretar de stat, în două rânduri, în cadrul Ministerului Transporturilor, fiind delegat să exercite atribuțiile de ordonator principal de credite, în cadrul aceluiași minister.

Nu în ultimul rând, inculpatul Cristian Boureanu a fost membru al Parlamentului, în două legislaturi și membru de marcă al Partidului Democrat Liberal, având funcția de vicepreședinte.

"Comisionul” plătit de compania Swietelski reprezenta un procent din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și era achitat succesiv, după ce compania austriacă încasa, la rândul său, contravaloarea lucrărilor efectuate de la statul român, respectiv de la compania CN CFR, procentul fiind, inițial, într-un cuantum de 3,5% din prețul contractelor în anul 2005, pentru ca, ulterior, acesta să se majoreze la 10%, în anul 2009.

Acest pretins comision a fost plătit, pe de o parte, pentru modul în care inculpații urmau să își exercite atribuțiile care le reveneau în finanțarea și gestionarea contractelor de lucrări feroviare (A. și D.), și, pe de altă parte, pentru influența pe care inculpații urmau să o exercite asupra funcționarilor români în legătură cu plata lucrărilor efectuate, respectiv a TVA-ului restant (A., B., C. și E. )”, arată ICCJ.

Circuite fictive și intermediari

„Remiterea foloaselor ilicite inculpaților s-a realizat, în ambele etape ale activității infracționale, printr-un circuit financiar fictiv în baza căruia sumele de bani plătite de F. au ajuns la destinatarii finali, participanți și beneficiari ai infracțiunilor de corupție.

Așa cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză și expus în detaliu anterior în considerentele prezentei hotărâri, primirea foloaselor ilicite s-a făcut, de fiecare dată, printr-un intermediar, prin încheierea unor contracte fictive în scopul asigurării unei aparențe de legalitate a transferului sumelor de bani.

Astfel, primirea sumelor de bani de către inculpații Vlădescu, Costea și Mititelu s-a realizat, în prima etapă a activității infracționale, prin intermediul casei de avocatură Boștină care le-a remis ulterior inculpaților fracționat, atât ca valoare, cât și ca intervale temporale, prin simularea unor pretinse relații de natură civilă sau comercială.

În acest scop, inculpații au creat un mecanism complex, sofisticat de ascundere a caracterului ilicit și a provenienței banilor, ce a presupus inclusiv și eșalonarea în timp a plăților”, mai notează judecătorii instanței supreme.

Mecanisme „profesionale„ elaborate pentru încasarea mitelor

„Deopotrivă, aceștia au apelat la modalități diversificate de primire a banilor în care au fost cooptate persoane fizice apropiate inculpaților sau persoane juridice pe care inculpații sau persoanele apropiate acestora le dețineau sau le controlau, primirea foloaselor ilicite fiind realizată prin persoane interpuse, într-o perioadă îndelungată de timp care să nu trezească suspiciunea caracterului ilicit al tranzacțiilor.

Deopotrivă, transmiterea foloaselor de la societatea Swietelski către beneficiarii comisionului de 10%, respectiv către inculpații Vlădescu, Dascălu și Cristian Boureanu, în cadrul celei de a doua etape a activității infracționale, a fost realizată printr-o structură complexă de societăți, organizate pe mai multe niveluri, circuit fictiv conceput de T., acceptat și folosit de inculpați în scopul primirii sumelor de bani.

Astfel, a fost creat un mecanism gândit pentru a îngreuna stabilirea traseului produselor infracționale constituit dintr-o sumedenie de companii aflate în jurisdicții offshore și create, în mare parte, exclusiv în scopul tranzitării sumelor de bani provenite de la Swietelski, prin succedarea unor operațiuni repetate de ascundere și de disimulare a adevăratei naturi a provenienței sumelor de bani și a persoanelor beneficiare.

În esență, în ambele cazuri modul de operare pus la cale de inculpați a fost unul elaborat, care a avut ca finalitate primirea unor sume de ordinul milioanelor de euro, fără ca inculpații să aibă aparent vreo legătură cu acestea urmărindu-se, pe de o parte, îngreunarea probațiunii pentru faptele de corupție comise și, pe de altă parte, intrarea în posesia unor importante sume de bani, printr-un mecanism complex menit să ascundă primirea produselor ilicite obiect al infracțiunilor de corupție”, scriu judecătorii.

„Specialiștii„ periculoși...

„Modalitatea conspirată de săvârșire a infracțiunilor, care să îngreuneze aflarea adevărului, demonstrează specializarea inculpaților și conturează un grad ridicat de periculozitate socială.

În contextul acestor circumstanțe reale, datele personale ale inculpaților care sunt, după caz, persoane integrate social și familial sau fără antecedente penale nu relevă o periculozitate atât de scăzută a persoanei lor încât să justifice aplicarea unor pedepse neprivative de libertate.

De altfel, cuantumul pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților din prezenta cauză exclude individualizarea modalității de executare în această manieră, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru suspendarea executării pedepselor sub supraveghere. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție va aplica inculpaților pedepse cu executarea în regim de detenție.

Înalta Curte constată că inculpații au ales să comită fapte antisociale, deși au beneficiat de o educație adecvată, iar nivelul de inteligență și percepție este ridicat, aspecte ce ar trebui să confere, în plus, un grad ridicat de moralitate și responsabilitate.

În schimb, comportamentul inculpaților relevă un grad de indiferență și o lipsă de interes față de normele legale, care impune stabilirea unui tratament sancționator adecvat în scopul reeducării și îndreptării inculpaților prin inocularea unor valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal”, se mai arată în documentul magistraților ICCJ.

Îmbogățirea prin corupție în plină criză, act de gravitate

„În ceea ce-i privește pe inculpații Sebastian Vlădescu Constantin Dascălu, Înalta Curte constată că aceștia au profitat de autoritatea conferită de funcțiile pe care le dețineau la momentul comiterii faptelor pentru a obține sume uriașe de bani, ignorând exigențele de etică pe care le presupune calitatea de înalt funcționar public, cu rang de demnitar.

Modul în care inculpații și-au îndeplinit atribuțiile funcțiilor pe care le ocupau a condus la deturnarea dispozițiilor legale inerente procesului decizional în alocarea fondurilor publice în scopuri personale, faptele fiind cu atât mai grave, prin prisma contextului în care au fost săvârșite, respectiv într-o perioadă în care România trecea printr-o gravă criză economică și financiară.

Or, inculpații și-au folosit prerogativele de putere publică în scopul câștigării facile a unor sume importante de bani din bugetul statului, respectiv din fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului.

Deopotrivă, inculpații Ionuț Costea, Mihaela Mititelu și Cristian Boureanu au profitat de disponibilitatea coinculpaților funcționari publici de rang înalt de a încălca legea prin condiționarea încheierii unor contracte de lucrări de interes național, respectiv de efectuarea unor plăți pentru lucrările efectuate, în schimbul primirii unor foloase ilicite consistente ca valoare, de ordinul milioanelor de euro.

De remarcat că în ’’tabăra” traficanților de influență s-a poziționat și inculpatul Vlădescu, în perioadele în care nu a deținut o funcție publică, acesta fiind cel care a asigurat continuitatea derulării acțiunilor ilicite de corupție în ambele segmente ale activății infracționale”, mai explică cei trei judecători.

Timpul i-a salvat de la pedepse și mai mari

„La stabilirea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților, Înalta Curte va avea în vedere și durata de timp scursă de la data săvârșirii faptelor și până la pronunțarea prezentei hotărâri, ca un element de circumstanțiere favorabilă acestora.

De asemenea, în contextul elementelor punctate anterior care-i vizează pe toți inculpații din prezenta cauză, stabilirea cuantumului pedepselor ce vor fi aplicate fiecăruia dintre inculpați se va realiza în raport de contribuția concretă a fiecărui participant la activitatea infracțională, de circumstanțele personale ale inculpaților și poziția procesuală adoptată pe parcursul procesului penal.

Referitor la inculpatul Ionuț Costea, Înalta Curte are în vedere implicarea acestuia în activitatea infracțională de participant direct, activ și cu rol decizional în înțelegerea infracțională cu reprezentanții asocierii al cărei lider era compania Swietelski, pe de o parte, și pe de altă parte, rolul său asumat de influențare a factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin prisma relațiilor și cunoștințelor dobândite în funcțiile pe care le-a deținut în cadrul ministerului, dar și a relațiilor apropiate pe care le avea cu ministrul de finanțe, Vlădescu.

De asemenea, inculpatul Ionuț Costea, a fost promotorul circuitului fictiv de transmitere a foloaselor necuvenite în patrimoniul autorilor infracțiunilor de corupție, fiind persoana care a solicitat martorului V. crearea mecanismului simulat de primire a sumelor de bani care să asigure, de o parte, aparența de legalitate a operațiunilor de transfer, și, pe de altă parte, primirea clandestină a produselor infracționale.

Totodată, inculpatul a introdus-o pe inculpata Mihaela Mititelu în mecanismul de intermediere între compania Swietelski și funcționarii de stat cu atribuții în finanțarea corespunzătoare pentru proiectul de reabilitare a căii ferate București - Constanța.

Nu în ultimul rând, inculpatul a fost principalul beneficiar al sumelor de bani provenite din activitatea ilicită de corupție, simulate sub forma unor comisioane plătite prin intermediul casei de avocatură Boștină, obținând sume de bani totalizând 3.121.328,41 lei și 1.919.900 de euro”, se arată în motivare.

Cu lupa pe Vlădescu - Rol major

„Referitor la inculpatul Sebastian Vlădescu, Înalta Curte constată că acesta a fost implicat în toate segmentele activității infracționale.

Astfel, inițial, în calitate de ministru al finanțelor publice, inculpatul a efectuat demersurile în scopul aprobării finanțării suplimentare necesare pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate București - Constanța, rolul său fiind esențial, în lipsa acestora contractele cu asocierea F.-G.-H. neputând fi încheiate. Ulterior, pe parcursul derulării contractelor, inculpatul și- a exercitat atribuțiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor aferente lucrărilor efectuate de asocierea din care făcea parte compania F..

De asemenea, activitățile inculpatului au continuat în scopul obținerii aprobărilor necesare pentru plata facturilor aferente lucrărilor pe tronsonul București - Constanța, precum și plata TVA-ului restant pentru lucrări executate anterior (în perioada 2003 - 2006) pe tronsonul București - Câmpina, fie prin influența pe care o avea asupra conducerii de la nivelul Ministerului Finanțelor, inclusiv asupra ministrului Q6., fie prin demersurile pe care le-a realizat personal, în calitate de ministru al finanțelor în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010 și la Ministerul Transporturilor prin intermediul secretarului de stat Constantin Dascălu, delegat să exercite prerogativele de ordonator principal de credite, iar ulterior, începând cu octombrie 2010, prin influența exercitată asupra W2., devenită ministru al transporturilor.

Pentru aceste demersuri, inculpatul Vlădescu a primit, într-o primă etapă, suma de 3.990.248,6 lei, pentru ca, în a două etapă, să primească sumele de 2.177.000 euro, respectiv 65.000 de euro.

În ceea ce privește comportamentul său procesual, acesta nu a colaborat cu organele judiciare în scopul aflării adevărului, formulând declarații în cauză după epuizarea administrării probatoriului, la finalul cercetării judecătorești, însă s-a prezentat la chemarea organelor de urmărire penală și a instanței de judecată, fiind prezent la termenele fixate în cauză în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Față de cele arătate, având în vedere, pe de o parte, rolul major avut de inculpatul A. în activitatea infracțională, calitatea în care a comis faptele și modalitatea concretă în care a acționat, valoarea sumelor de bani primite urmare a comiterii infracțiunilor de corupție, dar și, pe de altă parte, circumstanțele sale personale, lipsa antecedentelor penale și timpul scurs de la comiterea infracțiunilor, Înalta Curte apreciază că se impune aplicarea unor pedepse într-un cuantum mediu, pedepse care să exprime în mod adecvat și echilibrat gradul de pericol social al faptelor săvârșite și periculozitatea persoanei infractorului.

Însă, amploarea acțiunilor ilicite derulate de inculpat și implicarea sa în toate segmentele activității infracționale trebuie să se reflecte în cuantumul pedepsei rezultante aplicate inculpatului, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni impunând, în cazul particular al inculpatului A., aplicarea unui spor de pedeapsă”, mai notează instanța supremă referitor la fostul ministru de la Finanțe.

Dedesubturile dosarului...

În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.

Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 - 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București - Constanța.

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Fosta soție găsită pe firul anchetei

Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.

Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski - Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Martor sunat de Carmen Vlădescu

Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.

„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Cum erau presați „oamenii„ CFR...

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Cu lupa pe Mihaela Mititelu

Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.

DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.

Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 - 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

"O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse "presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din

partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă", a explicat fostul director anchetatorilor.

"Subiectul fierbinte"

Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul "fierbinte".

"Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(...) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect "fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta", a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;

- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

- suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;

- suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;

- suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;

- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;

- o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;

- o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;

- acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;

- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Așa cum s-a arătat și anterior, împrejurarea că martorul T. a fost implicat în activitatea infracțională nu poate constitui un motiv determinant și singular pentru înlăturarea declarațiilor sale, lipsa de sinceritate a acestuia neputând fi prezumată a priori ci stabilită în contextul materialului probator administrat pe parcursul procesului penal”, conchid judecătorii ICCJ.