Premium
Guvernul a alocat, în ședința de joi seară, peste 1,3 miliarde de lei „pentru acoperirea nevoilor urgente” ale primăriilor. În județul Giurgiu, primăriile conduse de edili care s-au mutat la partidul de guvernământ au primit de trei ori mai mulți bani de la buget decât celelalte primării. Giurgiu s-a confruntat cu un fenomen masiv de traseism înainte de alegerile locale: primari PSD și ALDE au schimbat partidul și au ales să candideze pentru un nou mandat din partea PNL. În medie, fiecare primărie condusă de un edil care a trecut la PNL a avut norocul să primească de la Guvern un bonus de circa 100.000 de euro.
Datele consultate de ȘTIRIPESURSE.RO pentru această analiză sunt surse oficiale: proiectul de Hotărâre de Guvern privind alocarea fondurilor, lista cu candidaturile depuse de partide pentru alegerile locale din 27 septembrie și rezultatul alegerilor locale din 2016.
De ce s-au dat bani?
În nota de fundamentare a actului normativ adoptat joi seară, prin care se acordă bani primăriilor, Guvernul explică faptul că Ministerul Dezvoltării a primit din județe cereri de alocare de fonduri pentru „salarii, asistență socială, utilități, încălzire, iluminat public”.
Executivul afirmă că „unitățile administrativ-teritoriale se confruntă cu un blocaj financiar”, determinat de următoarele motive:
- Autoritățile administrației publice locale au obligația să identifice și să țină evidența persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, fără susținători sau altă formă de ajutor și să asigure sprijin acestora în vederea minimalizării expunerii lor în afara locuințelor, activități care au generat costuri destul de mari
- Au fost luate unele măsuri urgente privind prevenirea răspândirii infecției, cu caracter excepțional, și s-au generat cheltuieli suplimentare
- Prorogarea primului termen de plata a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport, aferente acestui an, de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, a determinat ca încasările din impozite şi taxe să scadă dramatic din pricina limitării deplasării persoanelor
- Scăderea încasărilor la bugetul local a condus la rămânerea fără lichidităţi şi implicit la imposibilitatea plăţii utilităţilor, salariaţilor şi a furnizărilor;
- Lipsa de disponibilităţi a condus la acumularea de datorii faţă de furnizorii de utilităţi.
„Unitățile administrativ-teritoriale se confruntă cu o diminuare substanțială a bugetelor locale care conduce la imposibilitatea asigurării cheltuielilor de funcționare ale primăriei (salarii, iluminat, telefonie, e.t.c.), de finanțare a instituțiilor publice (învățământ, poliție locală, obiective culturale e.t.c.), plata furnizorilor de bunuri și servicii, precum și continuarea unor proiecte care se aflau în derulare”, se arată în Nota de fundamentare a alocărilor financare.
Fenomenul Giurgiu
În județul Giurgiu, primarii PSD și ALDE racolați de PNL au primit de 3 ori mai mulți bani de la Guvern.
Coloratura politică a celor 54 de primării din Giurgiu, după alegerile locale din 2016, a fost următoarea: 45 de primării au fost câștigate de candidații PSD, 6 primari aleși au fost din PNL, în timp ce ALDE a avut 3 primari.
Potrivit listelor de candidați pentru alegerile locale din 27 septembrie, toți cei 3 primari ALDE au schimbat acum partidul și și-au depus candidatura din partea PNL. De asemenea, 22 de primari PSD au trecut la PNL.
Primarii PSD și ALDE care trecut la PNL au primit între 680.000 de lei și 870.000 de lei. Ceilalți primari au primit câte 250.000 de lei.
Lista primarilor care au fost la PSD și la ALDE și care au trecut la PNL și sumele primite de ei de la Guvern:
Primari ALDE trecuți la PNL:
- Vanatorii Mici 810.000 lei - Aurelian Simion
- MALU 765.000 lei - Mirel Jantea
- DAIA 860.000 lei - Adrian Florin Șerban
Primari PSD trecuți la PNL:
- SCHITU 740.000 lei - Ionel Pașol
- ROATA DE JOS 850.000 lei - Marin Ghidănac
- RĂSUCENI 760.000 lei - Costel Spălatu
- PUTINEIU 750.000 lei - Gheorghe Breazu
- PRUNDU 840.000 - Cătălin Corbea
- MIHAI BRAVU 790.000 lei -Ion Nițu
- LETCA NOUĂ 790.000 lei -Marian Negru
- JOIŢA 680.000 lei - Constantin Tănase
- IEPUREȘTI 790.000 lei - Costin Laurențiu Ceaușu
- HOTARELE 740.000 lei - Silvian Manea
- GRĂDINARI 760.000 lei - Florea Tudor
- GOSTINU 715.000 lei - Dumitru Văcaru
- GOGOŞARI 825.000 lei - Dănuț Daia
- GHIMPAŢI 870.000 lei - Constantin Cărăpănceanu
- GĂISENI 820.000 lei - Gheorghe Manea
- CREVEDIA MARE 750.000 lei - Elena Vasilică
- COMANA 860.000 lei - Aurel Florian Enache
- COLIBAȘI 795.000 lei - Constantin Stoica
- CLEJANI 780.000 lei - Florin Nidelea
- BULBUCATA 710.000 lei - Lucia Andrei
- BĂNEASA 810.000 lei - Ion Viorel Rotaru
- ADUNAŢII-COPĂCENI 805.000 lei - Daniel Cezar Rusu
„Este o alocare care nu discriminează”
„Este o alocare care nu discriminează în niciun fel, o alocare echilibrată la nivelul judeţelor din România în funcţie de mărimea acestora şi pentru acoperirea cheltuielilor atât pentru începerea anului şcolar - aşa cum am observat cu toţii sunt numeroase achiziţii pe care primăriile trebuie să le facă în acest moment, fie că vorbim de tablete, laptopuri, materiale sanitare, achiziţii care ulterior pot fi decontate din fonduri europene, în acest sens Guvernul a adoptat deja decontarea a 175 de milioane de euro din fonduri europene a acestor achiziţii. De asemenea, este nevoie pentru unele unităţi administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în această perioadă atât ca efect al carantinării şi izolării unor persoane la domiciliu - au fost numeroase cheltuieli efectuate în această perioadă ca urmare a pandemiei de coronavirus şi care au secătuit bugetele multor unităţi administrativ-teritoriale şi, în absenţa unor măsuri de intervenţie din partea Guvernului, acestea ar fi în imposibilitatea de a-şi continua funcţionarea în perioada următoare", a explicat șeful Cancelariei Premierului, Ionel Dancă, joi seară.
El a adăugat că această echilibrare a bugetelor locale din fondul de rezervă al Guvernului "vine să compenseze reducerea de venituri suferită de multe primării în această perioadă ca urmare a întreruperii unei activităţi economice ale agenţilor economici şi prin reducerea astfel a încasărilor din diverse surse de impozit şi taxe locale".
"În acest sens, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă au fost numeroase facilităţi acordate atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice la plata unor impozite şi taxe locale care au dus la o scădere a venituri la nivelul acestor unităţi administrativ-teritoriale şi Guvernul în acest moment vine să compenseze o parte din aceste scăderi de venituri", a spus Ionel Dancă.
El a subliniat că, în această perioadă, prioritatea tuturor unităţilor administrativ-teritoriale este continuarea proiectelor de investiţii la nivel local atât din fonduri proprii, cât şi din fonduri naţionale sau europene.
"În absenţa unor alocări de sume din fondul de rezervă al Guvernului pentru continuarea acestor proiecte şi pentru cofinanţarea lor în cazul în care acestea sunt bugetate din fonduri europene există riscul nefinalizării lor la timp şi chiar al pierderii sumelor alocate din fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeană. Este o prioritate a Guvernului ca niciun şantier în România, în această perioadă, fie că vorbim de lucrări publice derulate de autorităţi centrale sau autorităţi publice locale, să nu fie oprit", a afirmat şeful Cancelariei prim-ministrului.
