Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

DOCUMENT - De ce CCR ar trebui să se pronunțe în privința foștilor miniștri făcuți scăpați de Parlament

scrisoare
RO vă prezintă adresele făcute de judecătorul Horațius Dumbravă către președintele Traian Băsescu și președinții celor două camere ale Parlamentului în legătură cu o pozibilă sesizare a Curții Constituționale privind un posibil conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice, respectiv dintre Parlament şi autoritatea judecătorească. Iată adresele: - adrese Stimate Domnule Președinte, Vă scriu, în primul rând, ţinând cont nu numai de calitatea mea de demnitar public, membru al unei autorităţi constituţionale – Consiliul Superior al Magistraturii, ci şi din perspetiva de cetăţean al României, care-şi doreşte ca instituţiile statutului, autorităţile acestuia, să funcţioneze în aşa fel încât valorile fundamentale ale statului - cum ar fi democraţia, statul de drept, demnitatea umană sau egalitatea în fața Legii, dar şi Justiţia - să fie nu numai respectate formal și declarativ, dar şi puse în practică. De altfel, aceste valori fundamentale sunt comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi sunt înscrise, ca atare, încă în primele pagini ale Tratatului de la Lisabona. De aceea, vă scriu, cu vădită îngrijorare şi din perspectiva obligaţiilor pe care România şi-a le-a asumat ca membru deplin al Uniunii Europene, în special cele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit în decembrie 2006 în comun cu Comisia Europeană. În fine, daţi-mi voie să apelez la rolul Domniei Voastre de mediator între puterile statului, în sens constituţional, pentru că art. 80 paragraf 2 din Constituţie prevee această prerogative esenţială pentru statul de drept: “Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. În consecinţă, vă solicit respectuos să reflectaţi asupra necesităţii de a uza de dreptul de sezină pe care vi-l dă Constituţia potrivit art. 146 lit. e), de a sesiza Curtea Constituţională privind un posibil conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice, respectiv dintre Parlament şi autoritatea judecătorească. În esenţă, Parlamentul a refuzat în câteva situaţii de a da aviz pozitiv solicitării Procurorului General al României de începere a urmării penale a unor parlamentari. Fără a aduce o critică posibilităţii Parlamentului de a-şi îndeplini rolul constituţional, în astfel de situaţii, totuşi, există anumite limite constituţionale de care nici Parlamentul însuşi nu poate trece. Din acest punct de vedere, împiedicarea justiţiei, a autorităţii judecătoreşti de a-şi îndeplini misiunea, în condiţiile în care avizul pe care Parlamentul îl dă nu are legătură nici cu activitatea parlamentară a celor vizaţi de solicitările Procurorului General, şi nici cu activitatea politică, ci cu exercitarea de funcţii guvernamentale, reprezintă, din punctul meu de vedere, un exces de putere al Parlamentului, în sensul în care acesta a trecut în domeniul altei puteri constituite în stat. Cu alte cuvinte, Parlamentul a confiscat, practic, prin acţiunile sale atribute constituţionale ce aparţin autorităţii judecătoreşti, contrar dispoziţiilor art. 1 paragraf 4: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”. Este adevărat că art. 109 paragraf 2 din Constituţie prevede că „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”, însă această prerogativă constituţională nu se poate constitui într-una discreţionară, aflată la îndemâna Parlamentului, ci, dimpotrivă, în obligaţia Parlamentului de a nu obstrucţiona justiţia atunci când există acuzaţii penale ce fac obiectul unor dosare aflate pe rolul autorităţii judecătoreşti. Parlamentul nu se poate constitui într-o barieră pentru justiţie, ci e obligat în a sprijini justiţia. Ca o ultimă precizare: fără îndoială că parlamentarii cărora nu li s-a retras imunitatea de către Parlament beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la momentul la care se va pronunţa instanţa de judecată. Însă, această situaţie neclară, în opinia mea, nu profită nici parlamentarilor în cauză, tocmai pentru că sunt persoane publice, iar pretinsele acuzaţii sunt foarte grave. Cu atât mai mult, interesul public e în sensul ca aceste pretinse alegaţii de natură penală să fie clarificate, iar clarificarea nu o poate face în nici într-un caz Parlamentul, prin refuzul ridicării imunităţii, ci doar justiţia, singura în măsură de a analiza aceste pretinse infracţiuni de care sunt acuzaţi parlamentarii (foşti sau actuali miniştri) în cauză. Aşadar, şi din perspectiva interesului public sesizarea cu acest posibil conflict juridic de natură constituţională, cred eu, s-ar impune. Sper ca prezenta scrisoare deschisă să fie percepută ca un semnal de alarmă și să vă convingă asupra justeţei demersului pe care vi-l propun în interesul României şi al cetăţenilor ei,   Cu deosebită consideraţie,

Horatius Dumbravă – judecător, Consiliul Superior al Magistraturii

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.