Aurul a fost mult timp simbolul rarității pe Pământ, dar există o substanță care îl depășește net: heliu-3. Prețul său poate atinge 20 de milioane de dolari pe kilogram, de peste 150 de ori mai mult decât aurul, iar motivul nu ține de piață, ci de aplicabilitatea sa tehnologică.
Izotopul intră în centrul unor tehnologii de vârf, de la reactoare experimentale de fuziune, la răcirea computerelor cuantice și la echipamente care monitorizează materialele nucleare. Cererea sa strategică a mutat atenția industriei spre Lună. Start-up-ul Interlune, fondat în Seattle, pariază pe potențialul satelitului natural ca sursă de heliu-3 și dezvoltă deja tehnologia necesară extracției și transportului resursei către Terra, notează C-Net.
Compania testează un prototip de excavator lunar, construit în colaborare cu Vermeer, care permite verificarea și optimizarea tehnologiilor în condiții terestre, înainte de a fi adaptate la gravitația redusă, lipsa atmosferei și praful fin, abraziv, care acoperă regolitul lunar.
Pe Pământ, heliu-3 este extrem de rar, provenind în principal din descompunerea tritiului, un izotop folosit în cercetarea nucleară și în aplicații militare. Pe Lună, însă, vântul solar depune izotopul în regolit de miliarde de ani, creând o sursă naturală pe care câmpul magnetic terestru nu o permite aici.
Primele transporturi comerciale sunt planificate pentru 2029, iar Interlune are deja parteneriate cu Maybell și Bluefors, furnizori de sisteme criogenice pentru computere cuantice. Dacă tehnologia se dovedește viabilă și sigură, Luna ar putea deveni, în deceniul următor, un centru strategic de resurse pentru energie și tehnologie avansată.
Comentează