O biserică din lemn din Parcul IOR din București a fost vandalizată, fiind primul gest de acest fel din capitală. au fost vandalizaţi. Pe pereţii din lemn şi icoanele exterioare ale bisericii au fost scrise cu spray roz diverse inscripţii - LGBT, #BLM.
După ce Patriarhia Română a catalogat actele de vandalism drept "un exemplu strident dintr-un lung şir de acte violente dictate şi întreţinute de o hidoasă ideologie (neomarxistă)", expertul OSCE pe libertate religioasă, Cătălin Raiu, vorbește despre ”ofense motivate de ură aduse comunităților religioase creștine pentru a genera un mesaj de excludere din viața societății”.
Raiu consideră că ”astfel de acte cu mesaje anti-creștine inspirate din registrul neo-marxist nu este doar un gest de intimidare la adresa exercitării credinței creștine, ci chiar o încercare de desacralizare a lăcașului de cult”.
”Murdărirea pereților bisericii Pogorârea Sfântului Duh din Parcul Titan din București cu mesaje anti-creștine inspirate din registrul neo-marxist nu este doar un gest de intimidare la adresa exercitării credinței creștine, ci chiar o încercare de desacralizare a lăcașului de cult.
#OSCE cataloghează aceste gesturi drept anti-Christian hate crimes”, adică ofense motivate de ură aduse comunităților religioase creștine pentru a genera un mesaj de excludere din viața societății.
Încă din anii 2006-2007, Consiliul Ministerial al OSCE atrăgea atenția celor 57 de state membre, printre care și România, că trebuie să dezvolte politici publice concrete care să tempereze intoleranța și discriminarea motivate religios, iar reprezentații politici să respingă puternic și să condamne manifestările rasiale, xenofobe, precum și cele îndreptate împotriva creștinilor, musulmanilor, evreilor și membrilor altor comunități religioase.
Doar la nivelul anului 2019, în 30 de state membre ale #OSCE au fost înregistrare oficial 595 de „anti-Christian hate crimes”.
Încercarea de desacralizare a unui lăcaș de cult este unul dintre gesturile cele mai primitive într-o democrație și denotă gradul de violență la care societatea românească a ajuns tocmai din cauza lipsei de politici publice de promovare a libertății religioase. Suntem încă mult prea departe de spiritul consensual al libertății religioase care întârzie să apără în România chiar și la peste 30 de ani de la Revoluție.
Încă nu am învățat faptul că democrația nu de dă dreptul la intoleranță. #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion #FoRB”, este mesajul expertului Cătălin Raiu.