Chiar şi în plină rivalitate nucleară în timpul Războiului Rece, Statele Unite şi Uniunea Sovietică au negociat o serie de tratate pentru a împiedica escaladarea necontrolată a cursei înarmărilor. Deşi nu au căzut de acord asupra altor aspecte, liderii de la Moscova şi Washington au recunoscut valoarea negocierilor - din 1969 până mult după prăbuşirea Uniunii Sovietice (în 1991) - pentru a crea un cadru stabil şi previzibil care să limiteze dimensiunea arsenalelor lor nucleare. Acum, ultimul tratat nuclear dintre SUA şi Rusia, New START, va expira în doar câteva săptămâni, pe 5 februarie, iar viitorul este incert. Cele două ţări, preocupate de războiul din Ucraina, nu au purtat niciun fel de discuţii pentru un tratat succesor, scrie Reuters, conform news.ro.
Preşedintele rus Vladimir Putin a propus în septembrie ca ambele părţi să convină să respecte încă 12 luni prevederle New START, care limitează numărul de ogive nucleare desfăşurate la 1.550 pentru fiecare parte. Kremlinul a confirmat joi că preşedintele SUA, Donald Trump, nu a dat încă un răspuns oficial, iar analiştii occidentali în domeniul securităţii sunt împărţiţi în privinţa oportunităţii acceptării ofertei lui Putin.
Pe de o parte, acest lucru ar câştiga timp pentru a trasa o cale de urmat, trimiţând în acelaşi timp un semnal politic că ambele părţi doresc să păstreze o urmă de control al armamentului.
Pe de altă parte, ar permite Rusiei să continue dezvoltarea de sisteme de arme în afara domeniului de aplicare al New START, inclusiv racheta de croazieră Burevestnik şi torpila Poseidon. Greg Weaver, fostul planificator al apărării SUA, a menţionat într-un document pentru Atlantic Council că Rusia a refuzat din 2023 să accepte inspecţii reciproce, care ar oferi Washingtonului asigurări că Moscova respectă în continuare tratatul.
Weaver a adăugat că acceptarea propunerii lui Putin ar transmite şi un mesaj Chinei, potrivit căruia Statele Unite nu îşi vor consolida forţele nucleare strategice ca răspuns la arsenalul nuclear în rapidă creştere al Chinei „Acest semnal ar submina probabil perspectivele de a aduce China la masa negocierilor pentru controlul armamentului, indicând Chinei că forţele americane vor rămâne limitate, indiferent de ceea ce face China”, a explicat el.
Trump dorește discuți cu Rusia și China, Beijingul spune nu
Rusia şi Statele Unite au stocuri totale estimate la 5.459 şi, respectiv, 5.177 de ogive nucleare, potrivit Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani. Împreună, acestea reprezintă aproape 87% din totalul ogivelor de acest tip la nivel global.
China, însă, şi-a accelerat programul nuclear şi are acum aproximativ 600 de focoase. Pentagonul estimează că va avea peste 1.000 până în 2030.
În timp ce Trump a declarat că doreşte să urmărească „denuclearizarea” atât cu Rusia, cât şi cu China, Beijingul spune că este „nerezonabil şi nerealist” să i se ceară să se alăture unor discuţii trilaterale privind dezarmarea nucleară cu ţări ale căror arsenale sunt mult mai mari.
Complicând şi mai mult perspectivele controlului global al armelor, Rusia afirmă că forţele nucleare ale membrilor NATO, Marea Britanie şi Franţa, ar trebui, de asemenea, să fie supuse negocierilor – lucru pe care aceste ţări îl resping.
Nikolai Sokov, fost negociator sovietic şi rus în domeniul armamentului, a declarat într-un interviu telefonic că încercarea de a încheia un nou tratat nuclear multilateral în acest context este „aproape o fundătură. Va dura o veşnicie”, este de părere Sokov.
Alternativa
Cercetător principal la Centrul pentru Dezarmare şi Neproliferare din Viena, Sokov spune că o alternativă ar fi ca Rusia şi SUA să elaboreze un succesor al New START, care să includă limite flexibile pentru focoasele nucleare, pentru a ţine seama de acumularea de arme a Chinei.
Însă o cale mai rapidă şi mai simplă ar fi ca ţările să se concentreze pe măsuri de reducere a riscului semnificativ de izbucnire accidentală a unui război nuclear. În prezent, de exemplu, doar Rusia şi SUA dispun de o linie telefonică directă disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a fi utilizată în cazul unei crize nucleare, în timp ce „nicio capitală europeană, nici măcar sediul NATO, nu poate comunica efectiv cu Moscova. Nu există o linie dedicată”, a arătat Sokov.
„Ar fi excelent dacă părţile ar începe în acelaşi timp şi negocieri pentru controlul armamentului. Dar trebuie să înţelegeţi că următorul tratat va fi foarte, foarte complex... Va dura mult timp. Aşadar, prioritatea numărul unu este reducerea riscurilor şi consolidarea încrederii”, a punctat el.
Comentează