Vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc (PSD), membru în comisia Juridică, a explicat miercuri, la Antena 3, cum a ajuns plenul să voteze pragul de 250.000 de lei pentru încadrarea penală a abuzului în serviciu.
Cazanciuc a spus că proiectul de lege venit de la Guvern avea ca obiectiv punerea în acord a codurilor penale cu deciziile CCR, o obligația asumată de România prin PNRR, cu termen de îndeplinire în acest an. De la decizia CCR 405/2015 privind abuzul în servici nu s-a ajuns la o concluzie privind pragul valoric, a continuat senatorul PSD, astfel că Parlamentul și Guvernul au fost criticate că nu au pus legea în acord cu deciziile CCR.
„Nu e pus pragul de cineva anume, ne obliga CCR. Sgur, valoarea poate fi discutata”, a indicat el.
„Curtea spune sa nu fie un prag derizoriu, cum ar fi salariul minim pe economie, pentru a stabili vinovatia cuiva. Spune CCR ca trebuie sa fie de o anumita gravitate, nu orice fapta”, a completat Cazanciuc.
Despre varianta Ministerul Justiției ca pragul să fie 9.000 de lei, senatorul PSD a răspuns: `Este foarte bine si cu acest prag'.
„Daca MJ spune că acesta este pragul care sa respecte exigentele CCR, atunci vom putea accesa banii din PNRR. Sigur, era bine daca acest prag era pus de la inceput in proiectul de lege al Guvernului, nu mai aveam aceasta discutie azi”, a subliniat Cazanciuc.