DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Expoziţie dedicată rezistenţei anticomuniste şi sistemului concentraţionar comunist, la Muzeul Naţional al Hărţilor

news.ro
Muzeul Hartilor

Expoziţia "ROMLAG 1945 - 1965", care prezintă sistemul concentraţionar şi represiv instituit în perioada premergătoare, dar şi în timpul regimului de tip stalinist instaurat în România, se va deschide pe 6 iulie, de la ora 17,00, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (MNHCV).

Potrivit unui comunicat al Muzeului Hărţilor, transmis vineri AGERPRES, titlul expoziţiei, organizată în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR), derivă din termenul "gulag" şi face astfel trimitere la sistemul concentraţionar şi represiv instituit în perioada premergătoare, dar şi în timpul regimului de tip stalinist instaurat în Republica Populară Română.

"Naraţiunea personalizată a spaţiului represiv şi totalitar este realizată printr-o abordare interdisciplinară, ce reuneşte noile media şi cercetarea cartografică. Îmbinarea celor două arii permite o experienţă inedită şi imersivă de vizitare, intervalul 1945-1965 fiind prezentat prin intermediul hărţilor, fotografiilor şi documentelor aduse în premieră în faţa publicului. Odată ce vizitatorul interacţionează cu obiectul fizic, harta expusă şi materialul fotodocumentar, itinerariul este marcat de o instalaţie interactivă bazată pe utilizarea noilor tehnologii", precizează sursa citată.

Expoziţia cuprinde cinci secţiuni tematice: Rezistenţa, Revoltele, Închisoarea Politică, Deportările şi Frontierele. Fiecare zonă de cercetare analizează impactul regimului represiv prin utilizarea hărţilor ca instrument de orientare istorică în procesul de analiză a fenomenului comunist în România.

Rezistenţa este abordată cronologic prin evidenţierea a două mari faze: prima între 1944, anul în care au luat naştere primele grupări, şi 1947, iar a doua între 1948 şi începutul anilor 1960.

Revoltele au fost adevărate răscoale ţărăneşti, ele fiind îndreptate atât împotriva politicii de transformare socialistă a agriculturii - denumirea propagandistică a colectivizării, cât şi împotriva regimului comunist. Totodată, astfel de reacţii violente au avut loc în mai multe regiuni din România, precum şi în 1962, ultimul an al colectivizării.

Penitenciarul a conferit comuniştilor două moduri principale de control, primul fiind exterminarea deţinuţilor declaraţi drept irecuperabili pentru noua orânduire social-politică, precum elita politico-militară a statului român interbelic, printre care foşti prim-miniştri, miniştri, sau personalităţi din domeniile culturale, economice şi religioase. Cel de-al doilea este reeducarea unui segment al populaţiei concentraţionare, percepută de regim ca fiind recuperabilă; erau văzuţi astfel tinerii, studenţii, muncitorii şi ţăranii, aceştia fiind principalele categorii de victime ale reeducării prin violenţă de tip Piteşti.

Deportarea a început în dimineaţa zilei de 18 iunie 1951, între orele 2,00-3,00, moment în care trupele represive implicate s-au deplasat la domiciliul celor care aveau să fie deportaţi, aceştia figurând pe listele întocmite special pentru această acţiune. Operaţiunea efectivă de deportare a început la ora 4,00. În total, 20271 de militari au fost implicaţi în desfăşurarea deportării. Urcaţi în trenuri, deportaţii au fost lăsaţi în câmp deschis, fiind nevoiţi să-şi construiască propriile adăposturi.

Frontierele marchează fenomenul fugii din România, care a crescut în intensitate după ce comuniştii au câştigat prin fraudă alegerile din 19 noiembrie 1946. Au fost arestaţi principalii lideri ai partidelor de opoziţie, au dispărut partidele de opoziţie şi s-au cristalizat cele două blocuri politice: lumea occidentală şi cea comunistă. În urma acestor încercări de trecere a frontierei, cei prinşi, care ulterior au fost condamnaţi şi închişi în penitenciarele politice din România comunistă, aveau să fie cunoscuţi în lumea carcerală sub denumirea de "frontierişti".

Expoziţia face parte din seria de evenimente organizate cu prilejul desfăşurării la Bucureşti a Conferinţei Internaţionale de Cartografie Istorică (ICHC), în perioada 4 - 8 iulie, unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate cartografiei istorice, organizată în premieră în România de către Muzeul Hărţilor în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi cu Asociaţia "Imago Mundi".

Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) îşi propune să devină un spaţiu al memoriei victimelor represiunii comuniste şi să păstreze vie amintirea suferinţei lor prin următoarele două linii principale de acţiune: crearea de bază patrimonială şi asigurarea de centre de documentare în parteneriat cu institutele de cercetare. Principalele activităţi vizează un efort susţinut de consolidare a unei borne culturale şi instituţionale prin intermediul expoziţiilor, evenimentelor, conferinţelor, experienţelor imersive şi mai ales a dezbaterii publice în vederea construirii unei imagini clare şi obiective asupra traumelor suferite de către români în perioada 1945-1989.

Expoziţia va fi deschisă până pe 28 august, de miercuri până duminică, între orele 10,00 - 18,00.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.