Tribunalul București a respins, joi, toate cererile făcute de apărarea lui Sorin Oprescu, plecat din România înainte de condamnarea definitivă, în dosarul de contestație la executare a pedepsei definitive de condamnare la o pedeapsă de aproape 11 ani de închisoare în regim de detenție.
Pe parcursul acestei acțiuni Oprescu a cerut prin avocatul său ca instanța să admită transmiterea a două întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu consecința blocării judecării acțiunii pe o perioadă îndelungată.
Totodată, a cerut fostul edil prin avocat, suspendarea temporară a executării Mandatului European de Arestare, emis de Tribunal, instanța de executare în acest caz, după ce s-a constatat că el nu a putut fi încarcerat condofrm deciziei definitive emisă pe numele său în dosarul de mare corupție.
„Respinge, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene formulata de către petentul Oprescu Sorin Mircea, prin avocat ales, cu următoarele întrebări preliminare:
1. Dreptul Uniunii Europene (în special: art. 1 alin. (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între Statele Membre; art. 6 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; art. 51 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), pentru a avea caracter efectiv şi a produce efect util, se interpretează în sensul că permite şi/sau obligă autorităţile judiciare din Statul Membru solicitant, în procedura mandatului de arestare european, să refuze emiterea, iar, dacă a fost deja emis, să revoce / anuleze un mandat de arestare european, dacă emiterea sau executarea mandatului de arestare european determină violarea drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate, consacrate de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de Convenţia europeană a drepturilor omului sau de principiile generale ale Dreptului Uniunii Europene privind drepturile fundamentale?
2. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 1 este afirmativ, Dreptul Uniunii Europene (în special: art. 1 alin. (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între Statele Membre; art. 6 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; art. 49 alin. (3) şi art. 51 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), pentru a avea caracter efectiv şi a produce efect util, se interpretează în sensul că permite şi/sau obligă autorităţile judiciare din Statul Membru solicitant, în procedura mandatului de arestare european, să refuze emiterea, iar, dacă a fost deja emis, să revoce / anuleze un mandat de arestare european, dacă emiterea sau executarea mandatului de arestare european determină violarea dreptului fundamental al persoanei solicitate la proporţionalitatea între asprimea pedepsei penale vizate de mandatul de arestare european şi gravitatea infracţiunii pentru care s-a aplicat respectiva pedeapsă penală, inclusiv în ipoteza în care hotărârea judecătorească naţională penală de condamnare în temeiul căreia s-a emis ori urmează să se emită mandatul de arestare european nu intră în domeniul de aplicare a Dreptului Uniunii Europene?
Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei până la pronunțarea hotărârii de către C.J.U.E..
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării Mandatului European de Arestare nr. 26/13.05.2022, emis pe numele petentului Oprescu Mircea Sorin, până la soluționarea contestației la executare.
Calea de atac se va exercita odată cu fondul cauzei”, se arată în minuta deciziei Tribunalului București de joi.
Comentează