Organizaţiile reprezentative ale fermierilor şi producătorilor agricoli solicită Ministerului Finanţelor suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) cu 157,18 milioane de lei, astfel încât sprijinul naţional suplimentar pentru compensarea creşterii preţurilor la îngrăşăminte să fie acordat la nivelul maxim de 200% permis de legislaţia europeană.
"Organizaţiile semnatare, reprezentând fermieri, cooperative agricole şi asociaţii de producători din întreaga ţară, vă solicită asigurarea resurselor necesare pentru acordarea, la nivelul maxim permis, a sprijinului naţional suplimentar prevăzut de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026, pentru fermierii afectaţi de creşterea preţurilor la îngrăşăminte în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Regulamentul alocă României 29.977.500 euro şi permite statelor membre să acorde un sprijin naţional suplimentar de până la 200% din această sumă, respectiv până la 59.955.000 euro. Proiectul de hotărâre a Guvernului elaborat de MADR, aflat în procedură de transparenţă decizională, prevede însă sprijinul naţional doar la nivelul de 100% - 29.977.500 euro, echivalentul a 157.184.023,5 lei -, asigurat din bugetul MADR aprobat pe anul 2026 (cap. 83.01, titlul 40, art. 40.15). Rezultă un sprijin de numai 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrăşământ prevăzut în devizul tehnologic, adică 90 lei/ha la grâu, în condiţiile în care, potrivit notei de fundamentare, îngrăşămintele cu azot sunt cu circa 70% mai scumpe decât media anului 2024", se menţionează în solicitare.
Potrivit sursei citate, în cadrul întâlnirii de la MADR, conducerea ministerului a precizat că bugetul MADR nu a beneficiat în anul 2026 de nicio suplimentare, astfel încât nivelul sprijinului naţional nu poate fi majorat din resursele proprii ale ministerului. Decizia depinde, prin urmare, de Ministerul Finanţelor.
"Solicităm, în consecinţă, suplimentarea bugetului MADR cu suma de 157.184.023,5 lei (29.977.500 euro), astfel încât sprijinul naţional să atingă plafonul de 200% din alocarea UE, iar bugetul total al schemei să ajungă la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei). Sprijinul ar creşte astfel de la 0,25 la 0,375 lei/kg de îngrăşământ - la grâu, de la 90 la 135 lei/ha. Varianta principală - integral în anul 2026, prin rectificarea bugetară sau prin alocare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, potrivit art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Această variantă permite plata integrală a sprijinului, componenta europeană şi cea naţională, până la sfârşitul anului 2026, adică exact în perioada în care fermierii finanţează achiziţiile de inputuri pentru campania 2026/2027. Organizaţiile semnatare sunt deschise oricărei soluţii tehnice care să permită atingerea plafonului de 200%, inclusiv mecanisme de stingere a obligaţiilor fiscale ale beneficiarilor prin compensare cu sumele cuvenite, în măsura în care acestea pot fi reglementate în timp util", se arată în document.
Solicitarea vine în condiţiile în care, potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, îngrăşămintele cu azot sunt cu aproximativ 70% mai scumpe decât media anului 2024. Organizaţiile avertizează că nivelul redus al sprijinului ar putea afecta fertilizarea şi randamentele agricole din 2027.
Organizaţiile propun ca suma suplimentară să fie asigurată integral în 2026, prin rectificare bugetară sau din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, astfel încât plata sprijinului să poată fi realizată până la sfârşitul anului. Ca variantă subsidiară, acestea propun acordarea eşalonată în 2026 şi 2027, cu plata integrală până la 31 mai 2027.
Semnatarii solicitării cer, de asemenea, ca România să susţină la nivel european suspendarea aplicării Mecanismului de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrăşăminte şi adoptarea unor măsuri pentru limitarea creşterii preţurilor acestora.
În susţinerea solicitării, organizaţiile fac comparaţie cu măsurile adoptate de Bulgaria şi arată că autorităţile de la Bucureşti ar trebui să prevadă nivelul majorat al sprijinului direct în hotărârea Guvernului şi să actualizeze corespunzător notificarea transmisă Comisiei Europene.
Solicitarea este semnată de Pro Agro, LAPAR, UNCSV, AFF, FAPPR, Clubul Fermierilor Români, ADR.FCB şi Sindicatul Fermierilor Patrioţi.
Comentează