Cea de-a XXXII-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru s-a deschis, sâmbătă, la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Capitală, în prezenţa ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, a primarului general Nicuşor Dan şi a preşedintelui Institutului Cultural Român, Liviu Jicman.
Preşedintele UNITER, Dragoş Buhagiar, nu a putut fi prezent fizic la eveniment, dar a adresat un mesaj celor prezenţi prin intermediul unei legături video din Japonia.
"Întotdeauna am afirmat că teatrul se face împreună şi cred că şi festivalurile se fac împreună, de aceea am ţinut foarte tare să-mi adaptez programul şi să fiu alături de voi la această deschidere. (...) Nici nu ştiu când au trecut 32 de ani de când Ion Caramitru a decis că Festivalul Naţional de Teatru va fi proiect UNITER. Pino (n.r. Ion Caramitru) este alături de noi, în jurul dumneavoastră, şi cred că este şi undeva deasupra. Este acelaşi cer şi la Tokio şi acolo, cu siguranţă ne priveşte de acolo. Acesta este un festival important, cu tradiţie. (...) Avem o acoperire naţională foarte bună, dimensiunile sunt foarte mari şi au relevanţă în buget, dar eu cred că este foarte important ca privitorul de teatru din Bucureşti să cunoască creatorii de teatru din toată ţara. De fapt, un festival este o platformă în care oamenii se întâlnesc şi trăiesc împreună câteva zile cu o energie la cote maxime. (...) Îi mulţumim lui Pino care, de fapt, rămâne preşedintele nostru în continuare. Cel puţin pentru mine aşa va fi atât timp cât voi fi preşedinte UNITER", a afirmat Dragoş Buhagiar.
Ediţia din acest an a Festivalului Naţional de Teatru este curatoriată de criticii Mihaela Michailov, Oana Cristea-Grigorescu şi Călin Ciobotari, propunând publicului din Bucureşti peste 150 de evenimente, între 5 şi 13 noiembrie.
"Echipa curatorială s-a străduit să vă ofere o întâlnire, o reîntâlnire cu publicul şi o reîntâlnire a breslei teatrale faţă în faţă după doi ani în care am suferit fiecare de vremurile pandemice care ne-au ţinut la distanţă. Ne-am dorit un festival bogat, un festival care să arate forţa teatrului şi puterea de a reprezenta prezentul şi de aceea 'Graniţe fragile. Istorii hibride' explorează tocmai acest prezent şi această sensibilitate a artiştilor vizavi de prezentul şi direcţia spre care ne îndreptăm, mai ales că traversăm vremuri dificile", a spus Oana Cristea-Grigorescu.
Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a spus că prezenţa sa la deschiderea FNT "nu este altceva decât un semnal că Ministerul Culturii, indiferent cine-l conduce, a fost şi va fi partener pentru orice eveniment cultural important, iar Festivalul Naţional de Teatru este unul din aceste evenimente extrem de importante pentru teatrul românesc".
El a spus că nu este uşor să investeşti în cultură, iar cultura fără sponsori nu poate supravieţui.
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că printre obiectivele mandatului său şi numără şi aşezarea Capitalei pe harta evenimentelor culturale importante.
"Unul din obiectivele acestui mandat este să punem Bucureştiul pe harta evenimentelor culturale importante, Festivalul Naţional de Teatru este printre cele mai importante şi de aceea aveţi şi veţi avea sprijinul nostru", a transmis primarul general.
Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român, a apreciat că deschiderea Festivalului Naţional de Teatru cu expoziţia dedicată lui Ion Caramitru face o punte între trecutul, prezentul şi viitorul teatrului românesc.
"Mi se pare foarte inspirat faptul că aţi ales ca evenimentul de deschidere să fie această expoziţie dedicată lui Ion Caramitru, pentru că dacă ediţia din acest se desfăşoară sub deviza "Graniţe fragile. Istorii fluide", iată cred că această expoziţie şi mai ales personalitatea lui Ion Caramitru vorbeşte despre punţi. Punţi între omul de teatru Ion Caramitru, Ion Caramitru în spatele scenei, în diferitele sale ipostaze de regizor, de director de teatru, de actor coborât de scenă, punţi între Bucureşti şi Chişinău, pentru că expoziţia a fost prezentă şi la Reuniunea Teatrelor Naţionale şi face astfel o fericită legătură, şi punţi mai ales între trecutul, prezentul şi viitorul teatrului românesc, despre care sunt convins că va fi la fel de fericit ca prezentul", a declarat Liviu Jicman citat de agerpres.ro.
În cadrul deschiderii oficiale a FNT 2022 a avut loc, în Foaierul Tapiserie al TNB, vernisajul expoziţiei "Caramitru - Dincolo de scenă", care cuprinde o serie de fotografii inedite, realizate de Florin Ghioca şi lansarea cărţii scrise de teatrologul George Banu - "Ion Caramitru... la plecare".
Fotograful Florin Ghioca a afirmat că expoziţia "Caramitru - Dincolo de scenă" îl prezintă pe "Ion Caramitru omul, Ion Caramitru cel care a fost şi director, şi actor, şi prieten (...) care marchează cultura românească post-decembristă şi nu numai", cel care a fost "una dintre cele mai mari personalităţi din România".
Volumul "Ion Caramitru... la plecare" al teatrologului George Banu a fost prezentat de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române şi dramaturgul Matei Vişniec.
"Cartea aceasta este o carte de aducere aminte, nu este o carte omagiu. E un semn prin care, împreună cu George, am vrut ca Muzeul Literaturii Române din Bucureşti să-i mulţumească lui Ion Caramitru pentru sprijinul pe care l-a acordat muzeului şi în general să-i mulţumească, cumva, literatura română lui Ion Caramitru că a făcut atât de multe pentru literatura română. E o carte sinceră, provenită din sinceritate şi dintr-o apropiere şi instituţională, dar în acelaşi timp şi umană", a spus Ioan Cristescu.
Dramaturgul Matei Vişniec a apreciat că în volum se simte dorinţa de a crea un portret deschis, un portret al lui Ion Caramitru.
"Cartea are 100 de pagini. Putea să aibă 200, putea să aibă 300, poate că vor continua mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Pino Caramitru să scrie despre el. De altfel, cartea se completează foarte bine cu această expoziţie, în definitiv portretul lui Caramitru", a afirmat Matei Vişniec.
Tema ediţiei din acest an a Festivalului Naţional de Teatru, care va avea loc în perioada 5 - 13 noiembrie, este "Graniţe fragile. Istorii fluide".
Selecţia a fost realizată din peste 100 de spectacole montate în stagiunea 2021-2022, produse de teatre de stat şi independente, din Bucureşti şi din ţară.
Printre spectacolele care vor putea fi urmărite în prima zi se numără "câine cu om, câine fără om", creat de Radu Afrim la Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, care se va juca, de la ora 18,00, la Sala Studio a TNB; "Dragoste şi alte crime" de Stefan Arsenijevic, Srdjan Koljevic, Bojan Vuletic, regia Theodor-Cristian Popescu, producţie a Teatrului "Tamasi Aron" Sfântu-Gheorghe, de la ora 21,00, la Sala Pictură a TNB; "Millennial History", dramaturgia şi regia Catinca Drăgănescu - Resonate Productions (Olanda), prezentat pe scena Teatrului Excelsior; şi "Waste!", în regia Gianinei Cărbunariu, produs de Schauspiel Stuttgart (Germania), găzduit de Teatrul Bulandra, la Sala "Toma Caragiu".
În secţiunea "Spectacole invitate din străinătate", zece producţii, creaţii ale unor regizori şi regizoare din România şi Republica Moldova, care au montat stagiunea trecută în Germania, Luxemburg, Olanda şi Serbia, vor putea fi urmărite pe parcursul FNT.
Pe lângă spectacole selectate, FNT 2022 aduce o serie de evenimente conexe importante şi cu o arie largă de acoperire. "Intersecţii în FNT" include mai multe module ce cuprind spectacole de teatru prezentate în şcoli şi licee din Bucureşti şi ateliere realizate de artiste şi artişti cu grupuri de copii şi adolescenţi, producţii ale facultăţilor de teatru, un târg al cărţii de teatru, cu cele mai relevante apariţii din ultimul an şi întâlniri cu autorii şi autoarele lor, expoziţii dedicate unor personalităţi ale teatrului din România.
Un alt modul propune, sub titlul "Fragil. Dramaturgiile prezentului", o serie de patru lecturi performative din dramaturgia contemporană (pe texte din Germania, Marea Britanie, Polonia şi România). Textele abordează problematici socio-politice acute şi explorează limbaje dramaturgice experimentale. Modulul este coordonat de regizorul Bobi Pricop.
Tot în premieră este prezentat maratonul performativ în care artişti din arii diferite vor avea o intervenţie de maxim 10 minute, în care vor aborda o problematică pe care o consideră urgentă pentru zona lor de interes artistic.
Dezbaterile din acest an onorează două personalităţi ale teatrului internaţional dispărute recent: Peter Brook şi Hans-Thies Lehmann. Totodată, dezbaterile se vor axa pe tematici care au marcat fenomenul artelor performative locale şi internaţionale în ultimul timp: hărţuirea şi abuzurile din facultăţile de teatru, cu accent pe soluţii şi transformări din mediile academice; statutul lucrătorului cultural şi iminentele provocări cu care se confruntă sectorul independent; strategiile repertoriale ale teatrelor pentru copii şi adolescenţi din România şi rolul programelor de educaţie teatrală în şcoli.
Comentează