Premium
În articolul ”Ce campioni europeni vrem? Au companiile din UE suficientă forță încât să le concureze pe cele americane și chinezești?”, publicat în Politico Europe, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat Ștefan-Radu Oprea argumentează că la ora actuală inovația tehnologică nu mai este neapărat apanajul marilor companii, ci se produce și în IMM-uri, motiv pentru care finanțarea start-up-urilor ar putea ajuta economia europeană să ajungă în linie cu cea chineză sau americană.
Vezi și: Euro rămâne de NEOPRIT - Valoare record înregistrată astăzi
”Fuziunea dintre Alstom și Siemens nu a fost acceptată de comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager. Acest lucru va conduce la noi dezbateri, propuneri și în cele din urmă la noi decizii privind viitorul economiei UE. Vrem să contăm în cursa producerii de bunuri și echipamente utilizând tehnologii inovative? Au companiile europene suficientă forță încât să concureze SUA și China?”, se întreabă ministrul Oprea.
”La aceste întrebări vizând <> propun o abordare care să înglobeze în dezbaterea de față și <>, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). În Europa, 99% din firme sunt IMM-uri, care au generat în ultimii cinci ani 85% din numărul total de locuri de muncă - locuri de muncă stabile, permanente și imune la efectele fenomenului de relocare a sediului central. Piața unică oferă IMM-urilor europene oportunitatea de a se dezvolta, iar regulile concurenței le conferă protecție. În politicile economice ale fiecărei țări membre, sunt capitole întregi despre programele de susținere a antreprenoriatului și de stimulare a creării de IMM-uri și de start-up-uri.
România are unul dintre cele mai ambițioase programe de stimulare a spiritului antreprenorial: programul Start-up Nation, prin care s-au creat de-a lungul unui an 10.000 de companii din sectorul producției, serviciilor și creației - cărora li s-a acordat granturi în valoare de 200.000 de lei (aproximativ 44.000 euro). În primul an de funcționare a programului (2017), au fost finanțate 7.260 de noi afaceri, generând mai mult de 17.717 noi locuri de muncă, dintre care 14.365 au fost ocupate de tineri absolvenți, șomeri sau persoane fără calificări profesionale.
Fenomenul start-up a condus la crearea primilor <> din România, un termen folosit pentru a descrie start-up-uri tech care au ajuns la o valoare de piață de cel puțin 1 miliard de dolari. Aș evidenția UiPath (fondată de Daniel Dineș și Marius Tîrcă), o companie specializată în roboți software cu o valoarea netă de 3 miliarde de dolari. Un alt unicorn, eMAG, condus de CEO-ul Iulian Stanciu, este lider pe comerțul online si trece de 1 miliard de dolari valoare netă.
Ceea ce a impulsionat acest trend este personalul specializat în IT, România fiind astăzi cunoscută pentru produsele IT competitive. Chiar dacă mulți utilizatori de PC-uri au auzit de Bitdefender, puțini cunosc că acest antivirus a fost dezvoltat de o companie românească condusă de Florin Talpes.
Start-up-urile au început să schimbe inclusiv modalitățile prin care se produce inovația în Europa. Tradițional, inovația se produce în universități și/sau în companii mari, care-și permit să aloce bugete capabile să acopere investițiile în cercetare și dezvoltare. Acum, însă, unii antreprenori foarte ingenioși pot lansa rapid o afacere profitabilă, la costuri minime. Planul de afaceri este prezentat fondurilor de investiții specializate în identificarea proiectelor cu potențial, finanțarea fiind – până la un anumit punct – ușor de accesat. Eventual, un atfel de start-up se lansează și pe alte piețe și se transformă într-un unicorn. Or,pornind de aici, mai pot fi considerate acest tip de companii europene? Mai este inovația <>?
O soluție posibilă pentru a favoriza apariția, în viitor, a unor concurenți pentru companiile multinaționale din SUA și China ar putea fi crearea unui mecanism de monitorizare și sprijin pentru start-up-urile din UE. Acest lucru s-ar realiza prin redefinirea rolului incubatoarelor de afaceri în UE și prin alocarea în noul buget pe termen lung (MFF) a unor fonduri de investiții cu un capital mai mare, care să conducă la dezvoltarea rapidă a start-up-urilor europene. Cu politicile economice adecvate, mediul de afaceri european va stimula <<campionii europeni>>, fie ei mai mari sau mai mici.
Noile politici economice vor avea succes numai dacă vor încuraja întreprinderile mari și cele mici să concureze în calitate de campioni europeni, iar coeziunea europeană poate fi măsurată prin capacitatea noastră de a dezvolta campioni europeni”, conchide ministrul Ștefan Radu Oprea.
