Conservatorii germani, învingători în recentele alegeri legislative, şi-au atras miercuri criticile unor politicieni din alte partide şi ale unor ONG-uri pentru faptul că au cerut justificări privind subvenţiile publice acordate mai multor astfel de organizaţii, printre care Greenpeace şi Foodwatch, transmite AFP, conform Agerpres.
Într-o interpelare parlamentară intitulată 'Neutralitatea politică a unor organizaţii subvenţionate de stat', grupul CDU/CSU al viitorului cancelar Friedrich Merz cere explicaţii guvernului în exerciţiu al social-democratului Olaf Scholz pentru subvenţiile acordate unui număr de 17 organizaţii.
Pe lista acestora figurează, printre altele, Greenpeace, asociaţia 'Omas gegen Rechts' ('Bunici împotriva extremei drepte'), reţeaua de investigaţie jurnalistică Correctiv, ONG-urile Attac, Campact, organizaţia de protecţie a animalelor PETA, sau Foodwatch.
Interpelarea depusă la o zi după alegerile de duminică vizează să verifice faptul că 'implicarea finanţată public nu este utilizată în scopuri partizane', explică CDU.
Miercuri, Lars Klingbeil, co-preşedinte al SPD şi liderul noului grup parlamentar, i-a acuzat pe conservatori de 'denigrarea şi punerea la îndoială exact a organizaţiilor care ne protejează democraţia'.
El i-a reproşat lui Friedrich Merz un 'joc prostesc' în contextul în care acesta vrea să înceapă consultări cu SPD în vederea formării unei coaliţii de guvernare.
La rândul lor, Verzii, care urmează să revină în opoziţie, au vorbit despre o 'intimidare a unor segmente ale societăţii civile'.
'Aceasta aminteşte de state autoritare şi, dat fiind că CDU/CSU va conduce, după toate probabilităţile, viitorul guvern federal, este extrem de îngrijorător', a declarat şi Clara Bünger, de la partidul stângii radicale Die Linke.
O serie de ONG-uri, dintre unele au fost citate în interpelarea parlamentară, chemaseră la manifestaţii în toată Germania la sfârşitul lunii ianuarie pentru proteste după ce o moţiune a CDU cu privire la migraţie fusese adoptată cu voturile Alternativei pentru Germania (AfD, extrema dreaptă).
'Aceasta ridică problema de a şti în ce măsură asociaţiile fără scop lucrativ, care sunt în plus finanţate din banii contribuabililor, sunt autorizate să se implice în politica partizană', întreabă conservatorii.
Votul comun al CDU şi AfD a rupt un tabu în vigoare de la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial şi care exclude orice cooperare la nivel federal cu extrema dreaptă.
La manifestaţiile respective au luat parte câteva sute de mii de persoane.
Comentează